Evenimente

Interviu al jurnalistei Lucretia Berzintu cu prof. Ada Aharoni, fondatoare și președinte mondial al Forumului Internațional pentru Literatură și Cultură pentru Pace (IFLAC)   Hamas este o organizație teroristă islamistă palestiniană. Scopul său declarat este distrugerea statului Israel și transformarea acestuia într-un stat islamic palestinian. Ideologia Hamas se bazează pe un amestec complex de aspecte politice și religioase. Este considerat terorist de mai multe țări și organizații, inclusiv Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și Israel. Este cunoscută pentru utilizarea violenței extreme și a atacurilor asupra civililor în încercarea de a-și

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului va fi marcată la ICR Londra printr-o proiecție de film și o conversație privind aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România, joi, 25 ianuarie, începând cu ora 19:00. Seara va debuta cu o intervenție a E.S. Laura Popescu, Ambasadorul României la Londra și va continua cu proiecția filmului documentar de scurt metraj „Amintiri de pe Frontul de Est” (r. Radu Jude și Adrian Cioflâncă, 2022). Puternicile imagini de arhivă prezentate vor constitui punctul de plecare pentru o discuție la care

Preocupările criticului și istoricului literar GHEORGHE GLODEANU (n. 9 decembrie 1957, Carei, Satu Mare) în domeniul literaturii fantastice datează încă din anii estudiantini, lucrarea de licență la Filologia clujeană având ca temă „Metamorfozele timpului în proza fantastică a lui Mircea Eliade” (1981), după care s-a dedicat cercetării romanului românesc interbelic, scriind despre „poetica” genului și încercând o „posibilă tipologie” (1998). După alte câteva lucrări privitoare fie la  „noua estetică” a romanului interbelic (2005), fie la „ipostaze și configurații” ale genului ori „Metamorfoze ale jurnalului intim în literatura română” (2012), universitarul

Disputate de marile puteri ale vremii (Imperiul Țarist, Imperiul Otoman, Imperiul Austriac), care promovau o politică expansionistă, de cucerire de noi teritorii, țările române se aflau, din secolul al XV-lea, sub suzeranitate otomană. Începutul procesului unificării principatelor române, Moldova și Țara Românească este legat de apariția/adoptarea în perioada 1831-1832, a Regulamentelor Organice, adică a primelor legi organice promulgate de către autoritățile imperiale rusești, care ofereau celor două țărișoare primul lor sistem comun de guvernare și stipulau necesitatea unificării politice a acestora. Pentru a-și consolida influența, turcii au decis să aducă 

Senzație sau nu, timpul pare că se scurge mult mai repede în perioada de iarnă.  Parcă nici nu a trecut așa mult de când în centrul marilor orașe se sărbătorea la 1 decembrie Ziua Națională a României, și iată-ne puși în fața altui eveniment important al țării noastre. Mica Unire, cum numesc unii Unirea Principatelor Române: Moldova și Țara Românească, realizată la 24 ianurie 1859, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, personalitate marcantă care a rămas în istoria românilor ca „Domnul Unirii”, cel care a pus bazele statului român modern. De

Marți, 22 ianuarie 2024, începând cu ora 15, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” Târgu Jiu, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu”, Institutul de Dezvoltare, Cercetare și Inovare (ICDI) din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” a realizat un eveniment cultural dedicat sărbătoririi a 165 ani de la Unirea Principatelor Române, realizată la 24 ianuarie 1859, prin alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (la 5

„Scrieri despre Cuza Vodă”, în ediția istoricului Ioan Bolovan, la Editura Școala Ardeleană, devine operă antologică a ilustrului profesor, istoric și om politic Alexandru Lapedatu, reberberând în câmpuri de actualitate anul 1859, considerat „actul de naștere al României moderne”, și domnia celui care a marcat decisiv  evoluția istorică a românilor, punând bazele constituționale și economice ale  României moderne (unificarea și modernizarea armatei, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, Legea asupra instrucțiunii publice, reforme  cu carcater economico-administrativ prin Legea Curții de Conturi, Legea contabilității publice etc.). Ediția Bolovan , într-o nouă evaluare

Veteranul de război, colonel în retragere Florea Pasăre, din comuna Prigoria, județul Gorj, a împlinit, pe data de 19 ianuarie  a.c., venerabila vârstă de 102 ani, prilej cu care familia, sătenii și autoritățile locale și județene, l-au sărbătorit cum se cuvine. Cu acest prilej, veteranul de război, col. (rtr.) Florea Pasăre a fost vizitat la domiciliul său din satul Bucșana, comuna Progoria, județul Gorj, printre alții, de către, Iulian Popescu – prefect al județului Gorj, Lucian Goață – primarul comunei Prigoria, col. Gheorghe Andronescu – Comandantul Garnizoanei Târgu Jiu, lt.

„De la «SHOGŪN»  citire: Istoria Japoniei şi fanteziile Occidentului”, volum editat de englezul Henry Smith (1905-1986), a apărut la Editura Eikon, Bucureşti, 2022, fiind coordonat în limba română de Radu Leca şi Alexandra Mustăţea (ambii prefaţatori şi traducători). Cartea cuprinde în cele peste 308 pagini: un Cuvânt introductiv ,,De la ,Shogūn’ citire, atunci şi acum”, ediţia în limba română, de coordonatorii amintiţi; o Introducere la ediţia în limba română, 2022, de Henry Smith în traducerea lui Radu Leca; Notă asupra traducerii, cu o prefaţă de Henry Smith, în traducerea lui

Hora Unirii în vatra satului și povești cusute cu fir tricolor, în direct la Radio România Antena Satelor.  Sub acest generic vor decurge, pe 24 ianuarie, manifestările care vor avea loc în comuna argeșeană Hârsești, de pe Valea râului Cotmeana. În miez de zi de sărbatoare, copiii și tinerii satului vor învârti Hora Unirii la Căminul Cultural din localitate. Totodată, în cadrul activităților organizate de către Căminul Cultural Hârsești, copiii vor participa la un atelier de meșteșuguri, unde,  vor coase si țese, în fir de tricolor, dar și pe firul

Două zile magice, de o efervescență culturală impresionantă, cum arareori se mai pot vedea pe la noi, au omagiat, la Slănic-Moldova, Ziua Culturii Naționale și Ziua de naștere a lui Mihai Eminescu.   Firul evenimentului, întins pe două zile, de superbă trăire și emoție românească În prima zi a manifestărilor, duminică, 14 ianuarie, programul a cuprins, printre altele, Simpozionul ,,Dor de Eminescu”, festivitatea de premiere a celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional de Creație Literară ,,Freamăt de Codru și Ape”, momente poetice și muzicale, intervenții ale invitaților, totul pregătit

Neobositul om de cultură și scriitor Puiu / GHEORGHE RĂDUCAN (n. 28 iulie 1951, Tetoiu-Țepești, jud. Vâlcea), stabilit la Băile Olănești, autor  al mai multor cărți de poezie, proză și publicistică (este membru al UZPR), a înființat nu de mult Editura „Mircea cel Bătrân”. I-am vizitat gospodăria în vara trecută și am rămas frumos impresionat de casa cu terasă de pe malul Olăneștiului și de grădina cu pomi roditori, de diferite soiuri, totodată fiind invitat să-i văd instalația tipografică și noi spații în curs de amenajare. Inginer de profesie, pensionat