De la liniar la circular, pentru un mediu curat
Modelul economiei circulare urmărește reducerea risipei de resurse și de eficientizare a acestora,
Formular pentru direcționarea a 3,5% din impozitul anual – pentru membrii și susținătorii UZPR
Pentru a redirecționa către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a 3,5% din impozitul anual datorat, se descarcă formularul de mai jos, se printează, se completează cu datele personale, se scanează și se trimite pe adresa UZPR – Bulevardul General Gheorghe Magheru, nr. 28-30, București, 010336 – prin poștă sau curier.
Papa Francisc despre jurnaliști
• „Libertatea jurnaliştilor sporește libertatea noastră, a tuturor”
• „Lumea are nevoie de informații responsabile și corecte – fără ele, riscăm să nu mai distingem adevărul de minciună și ne expunem la prejudecăți și la polarizări tot mai mari, care distrug legăturile coexistenței”
• „A fi jurnalist este o vocație, ceva asemănător cu cea a unui medic. Într-un fel, asta este ceea ce face un jurnalist alegând să atingă personal rănile societății și ale lumii – este o chemare care apare de la o vârstă fragedă și care duce la înțelegere, la lumină și la povestire”
• „Comunicarea este ceva divin, cu puterea de a construi comunități. A ști să comunici arată o mare înțelepciune, iar pentru cei care fac asta nu este suficient să comunice adevărul, ci trebuie să fie ei înșiși oameni adevărați și autentici în inimile lor și în modul în care își trăiesc viața”
• „Libertatea presei și libertatea de gândire trebuie apărate și protejate, împreună cu dreptul fundamental de a fi informat”
• „Avem nevoie de alfabetizare media, pentru a ne educa pe noi înșine și pentru a-i educa pe ceilalți în gândire critică, în răbdarea și discernământului necesare pentru cunoaștere și pentru a promova creșterea personală și participarea activă a fiecăruia dintre noi la viitorul propriilor noastre comunități”
• „Spuneți adevărul cu curaj și fiți purtători de speranţă într-o epocă marcată de conflicte, diviziuni şi dezinformare!”
Foto: pixabay.com
Un ultim omagiu doctorului NAWAF SALAMEH, fondatorul și președintele Grupului de afaceri și al Fundației Culturale „Alexandrion”, căruia îi voi purta o infinită gratitudine pentru sprijinul constant, necondiționat, acordat UZPR și mie.
Sorin Stanciu
Studiu. Presa locală, campioană
la încrederea publicului
Un nou studio, realizat de specialiștii de la Universitatea Rice, din Houston, SUA, explică de ce publicul continuă să aibă încredere în știrile locale. Autorii cercetării susțin că oamenii folosesc „orientarea locală a unui organ de știri ca pe o scurtătură pentru a-i evalua credibilitatea”. Dacă o sursă de știri este preponderent locală, cetățeenii sunt înclinați să aibă încredere în ea, potrivit seattletimes.com. Această realitate ar trebui să fie încurajatoare pentru cei care doresc să susțină și să relanseze jurnalismul local și pentru instituțiile de știri locale care încearcă să supraviețuiască după două decenii de perturbări ale pieței.
De asemenea, studiul evidențiază importanța ca punctele de vânzare locale să mențină această încredere, cu calitate și standarde înalte. „Oamenii încă văd jurnalismul local un far al adevărului în furtuna de informații de care sunt copleșiți în zilele noastre”, subliniază profesorul de științe politice Erik Peterson, co-autor al studiului.
Pe de altă parte, cercetarea a evidențiat și modul în care factorii politici „creează publicații, pentru diseminare de conținut partizan și dezinformare, folosind aparențe de organisme de știri locale”.
Provocarea de a releva diferența dintre informare și manipulare
O altă concluzie a cercetării este nevoia de mai multă educație în alfabetizarea media.
Cercetătorii au descoperit că dependența oamenilor de „local” – ca semnal util că o sursă de știri este demnă de încredere – „împiedică într-o oarecare măsură capacitatea lor de a discerne sursele credibile de informații politice”. „Sursele de știri locale fictive asociate cu comunitatea câștigă mai multă încredere decât ziarele consacrate”, se arată în studiu.
Acest fenomen este agravat de situația politică actuală, marcată de polarizare. Dar respingerea presei naționale nu conduce neapărat spre surse de știri mai bune, mai arată cercetarea.
De asemenea, se extinde problema „buletinelor informative” pseudo-locale generate de inteligență artificial – cel mai recent caz documentat este existența unei rețele de astfel de „newsletters” în peste 300 de comunități din 47 de state americane, fără jurnalism local real. Potrivit autorilor studiului, o mare provocare pentru instituțiile de știri locale reale este de a ajuta oamenii să înțeleagă diferența.
Studiul a fost publicat de revista American Journal of Political Science. (redacția
UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere
25 aprilie – George Coca, Andrada Cojocaru, Ileana Constantinescu, Polixenia Raluca Croitoru, Ion Cucu, Daniela Dumitrescu, Marcel Ioniță, Remus Macovei, Dumitru Manolache, Elena Nistor, Liana Șega, Maria Turbăceanu
26 aprilie – Gheorghe Dragoș, Mircea Dumitrescu, Cristian Moisoi, Mihaela Straton, Antonio Ursescu, Dacian Vasincu, Mircea Zăvoianu
27 aprilie – Elena-Carmen Apostol, Beatrice Bălașa Sorescu, Gheorghe Bușe, Emil Calotă, Corina Drăgotescu, Andreea Ionescu, Ionel Ovidiu Marian, Mihail Milea, Andreia Munteanu, Constantin Gh. Pavel, Sandu Popa, Nicolae Schițco, Ștefan Tabuia, Carmen Tăulea
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România aduce un omagiu colegilor de breasă care au fost și rămân piloni fundamentali ai jurnalismului românesc contemporan, profesionști de top care și-au dedicat întreaga viață adevărului și uneia dintre cele mai frumoase profesii.
Generațiile tinere de jurnaliști le datorează decanilor de vârstă ai presei din România repere majore, vădite prin exemplu propriu – curaj, demnitate, îndrăzneală, vocație, pasiune, dedicare totală pentru oameni și comunități.
Celor care au slujit întotdeauna greaua și nobila misiune de a informa opinia publică, UZPR le face o reverență, cu deplină considerație, le dorește sănătate și seninătatea datoriei împlinite...
Revista UZP, o publicație cu plus valoare – de Carina Anca Baba
Publicația-etalon a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, UZP, prezintă publicului un nou număr, 37, pe aceleași coordonate: ilustrarea profesionalismului de breaslă, evidențierea activității jurnaliștilor care alcătuiesc forța și relevanța publică a celei mai mari organizații de breaslă
Sărbătoarea Cărții la Biblioteca „Paul Iorgovici”, din Reșița – de Adriana Telescu
Ziua Bibliotecarului, Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor au fost marcate în 23 aprilie 2025, la Secția „Banatica”, a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”. Întâlnirea oamenilor de cultură din Caraș-Severin s-a desfășurat sub genericul „Cărțile de lângă noi, Editura Tim din Reșița – Întâlnire cu scriitorul Gheorghe Jurma”, care este și directorul acestei edituri. Fiind zi de mare sărbătoare, ziua în care credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul
Deceniile Modest Cichirdan – de Cristian Ovidiu Dinică
Modest Cichirdan (născut pe 13 aprilie 1941 în Lipcani, județul Hotin) a fost unul dintre dirijorii și muzicienii de marcă ai României. După ce familia sa a fost evacuată în 1944, s-a stabilit la Râmnicu Vâlcea, unde și-a început educația muzicală. Între 1961 și 1966, a urmat Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, specializându-se în contrabas. A debutat la Filarmonica din Arad, iar ulterior a activat la Filarmonica „Banatul” din Timișoara, atât ca instrumentist, cât și ca dirijor.
„Învățătorii. Autoportretul unei generații”.
Eseu nondeclarativ – de Florica R. Cândea
Cuvânt însoțitor în context E de la sine înteles că orice carte care apare va sensibiliza într-un anume fel. Când cineva învață ceva din conținut, este ispitit să scrie... marginalii... Așadar, este interesant cum amintirile sunt flexibile și, odată ce povestim ceva, e sigur, s-a întâmplat și amintirea se schimbă (în pagini de carte!). Când petrecem timp cu anume colegi, deveniți prieteni peste Arca timpului, începem să devenim sensibili (și vedem ori înțelegem lucruri pe care ceilalți
Sondaj global.
Munca de la distanță,
din Canada până în Coreea de Sud
Coreea de Sud s-a clasat pe ultimul loc dintre cele 40 de țări care au făcut parte dintr-un sondaj global realizat de Universitatea Stanford. La polul opus, cercetarea a constatat că sud-coreenii lucrează de acasă în medie doar 0,5 zile pe săptămână, cea mai mică cifră dintre toate națiunile chestionate. În fruntea listei se află Canada, cu 1,9 zile de lucru la distanță pe săptămână, urmată de Marea Britanie, cu 1,8 zile și SUA, urmate de Germania,
