Români de pretutindeni

Ziua Națională a Aromânilor (în aromână Dzua Natsională a Armănjilor) este sărbătorită în fiecare an la data de 23 mai. Aromânii sunt deţinătorii unui tezaur cultural inestimabil, ce a fost păstrat în memoria colectivă şi transmis de-a lungul generaţiilor prin viu grai, prin iubirea de neam, credinţă, limbă, portul tradiţional, muzică, dansuri şi obiceiuri populare. Prima ediție a aniversării Zilei aromânilor în Canada a avut loc recent, a purtat titlul „Aromânul nu piere” și a prilejuit o seară armânească plină de evenimente speciale. (observatorul.com)

La Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, condus de Iurie Levcic, a avut loc deschiderea celei de-a 5-a ediții a Festivalului Internațional de interpretare vocală și instrumentală „Ciprian Porumbescu”. Parlamentul României și Administraţia Prezidenţială au instituit anul 2023 ca Anul Ciprian Porumbescu, pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea şi comemorarea a 140 de ani de la moartea renumitului compozitor. De asemenea, anul 2023 este și anul Dimitrie Cantemir. Pe tot parcursul anului se vor organiza evenimente culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării acestor

Preliminarii Prin pregătirea sa enciclopedică dublată de o rară clarviziune şi inspiraţie, toate acestea înrădăcinate solid în dragostea sa jertfelnică pentru neam şi ţară, Mihai Eminescu a lăsat urme adânci pe oriunde a trecut, felul lui de a fi, modul articulat de a vorbi, cunoştinţele şi fermitatea în acţiune însă stârnind pe cât de multă admiraţie din partea unora, pe atât de multă invidie din partea altora. Calităţile lui de excepţie l-au făcut pe George Călinescu să scrie explicit faptul că Eminescu a reprezentat „cel mai ridicat nivel al conştiinţei

Consiliul Mondial Român și Asociația „Mihai Eminescu Luceafărul”, reprezentate  de prof. drd. Maria Petrescu – director România și prof. univ. dr. ing. Eugenie Posdărăscu – director Relația cu Parlamentul și Președenția României, au participat la Ziua Românilor de Pretutindeni – Festivalul AICI – ACOLO, în perioada 25 – 28 mai 2023, la București. Evenimentele organizate cu această ocazie marchează recunoașterea și aprecierea contribuției însemnate pe care românii din afara granițelor o aduc la dezvoltarea României și la păstrarea identității și a valorilor culturale românești în străinătate. Această sărbătoare a fost

Cineva îmi povesteşte că zilele trecute a fost martor la o situaţie incredibilă. În faţa unui magazin din centrul Chişinăului, un copil de cinci-şase ani, de naţionalitate rus, ţipa în plină stradă că urăşte limba română şi această ţară, spunându-i mamei sale că: „Ia nenaviju Moldavu! Nenaviju etat românskii iazîk! Ia ne budu izuceatʼ evo nikogda! Fu! Nenaviju etih moldavan!” (Urăsc Moldova. Urăsc această limbă românească. N-o voi învăţa niciodată. Îi urăsc pe aceşti moldoveni!) Însă, la auzul acestor ţipete, lumea trecea nepăsătoare, ca şi cum viaţa ei se consumă

„Eu nu sunt, n-am nimic deosebit. Sunt un om ca toti oamenii. Și atunci, făcând zi de zi un mic exercițiu de rezistență, eu m-am îmbogățit si întărit spiritual. Eu citeam niște cărți si cu gândul să găsesc argumente împotriva comunismului, a materialismului. M-am înarmat pentru asta și exersam. Fiecare puteam face asta. Toți am fost la fel de lași, la fel de fricoși. Eu am fost la fel ca și ceilalti, exact așa de fricoasă, de lașă, poate mai mare. Dar eu am încercat să fac exerciții și alții

A apărut revista Spania Literară, nr.2/2023, revistă de cultură publicată la Getafe/Madrid- SPANIA, sub patronajul Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni și în parteneriat cu UZPR – Filiala Maramureș. „Dezvoltarea diasporei române trebuie să se așeze pe un pilon al manifestărilor artistice în diversitate. În această varietate culturală a diasporei, Spania Literară este, fără îndoală, cordonul fermecat care ne unește pe toți în marea famlie culturală a lumii de azi”, afirmă Juan Jose Garcia, președintele Casei Române de Cultură.

Cercetările teoretice, cât și experiența literară, au demonstrat că niciodată estetica nu a dus la creare de frumos, la fel precum logica nu a creat un adevăr. Condiția ideală ce explică apogeul unui adevăr al frumosului constă în explicarea şi în potențarea  mișcării faptelor de viață, mărirea obiectivelor de cunoaștere ce urmăresc dezvoltarea gradată, spre culminarea frumosului și eternului. În acest sens, noul volum Iași 33 al scriitorului-cronicar, ziarist și poet Dan Teodorescu reprezintă o continuitate a cărții despre viață, o cronica amplă, plăsmuită cu dragoste și interes sporit pentru

Marți, 16 mai 2023, ora 19:00, la sediul Ambasadei României în Italia din Via Nicolò Tartaglia 40 are loc o nouă ediție a „Serilor acasă ale Ambasadei”, avându-l ca invitat pe scriitorul român Dan Lungu, în dialog cu prof. Nicoleta Neșu. În cadrul evenimentului intitulat „O panoramă literară a postcomunismului românesc”, scriitorul Dan Lungu va prezenta volumele „Șoferul din Oz” (2022), „Sunt o babă comunistă” (2022 – ediție aniversară) și „Raiul găinilor” (2012), publicate la editura Polirom din Iași.  Participarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile, și se

Eugen Enea Caraghiaur, inginer, om de afaceri, politician, jurnalist, scriitor român din diasporă, de origine basarabeană, stabilit de câteva decenii la Montreal-Quebec (Canada). Născut la 15 aug. 1923 la Comrat, rămâne mereu cu inima şi sufletul întoarse spre baștină și prins cu rădăcinele ființării sale de țărâna neamului. Se consideră descendent, în linie discretă, al unei Curți Princiare Cumane, purtând titlul de Prinț. Începe studiile la Facultatea de Mine la Politehnica din Timișoara (1943), unde fondează Mişcarea anticomunistă a Tineretului Universitar Național Ţărănesc (1945). Pentru luptă antibolșevică şi pro-Basarabia este

La 15 iunie 1989, de ziua trecerii în eternitate a marelui poet Mihai Eminescu, săptămânalul „Literatura şi arta” a apărut pentru prima dată de sub tipar în grafie latină. În acea zi istorică, mii de oameni s-au înghesuit la chioşcurile de ziare să cumpere revista îmbrăcată-n haină nouă – cea românească –, din care ulterior au învăţat să scrie şi să citească. Crescând într-o familie de intelectuali, am avut ocazia să însuşesc alfabetul latin cu mult înainte de acel eveniment, studiindu-l acasă împreună cu părinţii. Iar după fiecare lecţie, tata

În aceste zile, Chişinăul e plin cu panglici negru-oranj. – De ce le purtaţi? îi întreb pe doi moldoveni, care au şters-o de la mitingul lui Dodon ca să bea o bere. – Pentru că a purtat-o şi Sfântul Gheorghe, îmi răspund ei plini de evlavie. Când? Unde? Nu ştiu bieţii (sau beţii) de ei. Când le spui că e a „nesfântului” Stalin, nu te cred. Ruşii ştiu să împodobească cu sfinţenii toate nesfinţeniile lor. Cu această cordică prinsă la piept, ei au făcut cele mai abominabile crime. Sergentul, ajuns