◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro15.10.2026

Radio UZPR. Podcast media.
Alături de public, oricând, oriunde

Acasă

Coperta Podcast

Se încarcă...

0:00 / 0:00
Se încarcă episoadele...

Radio UZPR, pe platformele Apple Podcasts, Spotify
și Amazon Music

Festivalul Internațional „Alexandru Macedonski”. Mircea Pospai, premiat pentru promovarea fenomenului cultural macedonskian, în special prin canalele de mediatizare ale UZPR – de Andrada Cojocaru

AcasăZiua de 30 septembrie a fost, și în acest an, prilej pentru Craiova de a evoca memoria unuia dintre marii săi înaintași, autorul celebrelor Nopți și Rondeluri, în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Festivalului Internațional „Alexandru Macedonski”. Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă a reunit, sub semnul iubirii pentru literatură

CITEȘTE MAI MULT »

Conform deciziei Adunării Generale Ordinare din 27-29 martie 2026, începând cu 1 iunie 2026, nivelul cotizației pentru membrii UZPR este de 300 de lei anual

Revista UZP este disponibilă integral în format PDF pe uzpr.ro

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Camera de Comerț și Industrie România–Turcia și Federația Jurnaliștilor din Turcia au semnat marți, 13 octombrie 2026, un protocol de colaborare care încurajează schimburile profesionale și proiectele comune dintre jurnaliștii celor două țări. Evenimentul a avut loc la sediul Camerei, în București, în prezența unei delegații din Turcia care a reunit aproximativ 30 de președinți de asociații de jurnaliști.
Din partea UZPR, documentul a fost semnat de vicepreședintele Claudius Dociu, care a reprezentat Uniunea alături de Ruxandra Săraru, membră a Consiliului Director al organizației. Ceilalți semnatari sunt Tamer Atalay, președintele Consiliului de Administrație al Camerei de Comerț și Industrie România–Turcia, și Yılmaz Karaca, președintele Federației Jurnaliștilor din Turcia.
Vizita delegației turce a fost organizată de Federația Jurnaliștilor din Turcia, în cadrul unui program de trei zile dedicat contactelor profesionale, întâlnirilor cu oameni de afaceri turci din România și vizitelor culturale. În calitate de gazdă, Tamer Atalay le-a prezentat jurnaliștilor turci numeroase informații despre relațiile dintre România și Turcia și despre posibilitățile de cooperare.
Protocolul prevede un schimb permanent de informații între cele trei organizații și sprijin reciproc pentru proiectele profesionale. O direcție importantă este încurajarea schimburilor de delegații de jurnaliști între România și Turcia, cu sprijin pentru documentarea profesională și acces la canalele de comunicare ale partenerilor. Acest cadru poate facilita vizite de documentare, contacte cu interlocutori din cele două țări și dezvoltarea unor proiecte jurnalistice comune.
Acordul vizează și susținerea activităților de interes comun, inclusiv a proiectelor privind contribuția presei la un climat de stabilitate în zona Mării Negre și în Balcani. Partenerii își propun, totodată, să facă mai bine cunoscute inițiativele economice și comerciale care pot susține colaborarea dintre companiile românești și turcești.
În mesajul său, Claudius Dociu a vorbit despre puterea solidarității și despre cât de mult pot realiza oamenii atunci când lucrează împreună. El a amintit colaborările deja existente dintre jurnaliștii din România și cei din Turcia,

CITEȘTE MAI MULT »

Publicația „Zarandul”, o poveste care continuă – de Sorin Blada

AcasăDe la primul număr până la ediția 400, „Zarandul” – publicaţia editată de Consiliul Local şi Primăria Brad, a traversat generații, schimbări și vremuri, rămânând aproape de oamenii și de locul pe care îl numește „acasă”. Pentru municipiul Brad și Țara Zarandului, ziarul este mai mult decât o publicație: este o mărturie a timpului și o cronică a comunității.
Povestea acestei publicaţii începe cu mult timp în urmă. În anul 1903 apărea la Brad săptămânalul unguresc Zaránd, iar în 1933 era publicat primul număr al ziarului „Zarandul”, descris drept „organ independent, economic și de informații din Valea Crișului Alb”.
Tradiția publicistică a continuat și după război prin Calendarul Zarandului, care a îmbinat literatura, poezia, proza și ilustrația și a ajuns la șapte ediții, până în 1948.
După 1989, ideea unei publicații locale a renăscut. În mai 1993, „Zarandul” a reapărut la inițiativa Primăriei orașului Brad, în perioada în care primar era ing. Nicolae Moga. Din acel moment începe cea de-a doua mare etapă a poveștii sale.
De-a lungul anilor, ziarul și-a mărit numărul de pagini, de la 4 la 8, 12 și chiar 16, iar în 2007 a trecut de la alb-negru la color. Conținutul s-a diversificat, cuprinzând materiale despre istorie, tradiții, educație, cultură, sport, oameni și evenimentele comunității. A ajuns astfel nu doar în localitățile din Țara Zarandului, ci și în alte orașe din țară și în afara României.
Un rol esențial în această continuitate l-a avut prof. Bianca Leucian (membră a UZPR), care a coordonat publicația timp de 32 de ani, din 1993 până în 2025, în calitate de redactor-şef. Sub îndrumarea sa, cu sprijinul administrației locale

CITEȘTE MAI MULT »

Întrunită statutar, cu prezență fizică, la sediul central, din București, al UZPR, precum și online, și avându-i ca invitați pe Viorel Popescu, președintele Comisiei de Atestare profesională, Viorica Nicolescu, membru al JODA, și Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP, ședința Consiliului Director al UZPR din 12 octombrie a avut pe ordinea de zi o serie de teme de actualitate pentru Uniune și breaslă.
La primul punct, care a făcut referire la prezența UZPR în programele de educație media pentru școli și licee, Dan Constantin, președinte al UZPR, a menționat faptul că „materia a fost introdusă în curriculă, deși nu este obligatorie. UZPR, prin bogăția experienței membrilor săi, poate contribui la implementarea acestui program. Îndemnăm filialele noastre să-și extindă acțiunea și spre aceste aspecte”. În context, Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, a punctat că „materia există inclusiv în programa clasei a VI-a. Putem transmite în filiale ca, în funcție de posibilități, membri ai UZPR să țină astfel de ore. Cu atât mai mult cu cât există și anumite programe europene menite să faciliteze educația media”. Claudius Dociu, vicepreședinte al UZPR, s-a referit la posibilitatea ca UZPR să organizeze traininguri pentru profesorii interesați să predea astfel de teme: „Putem elabora inclusiv un Ghid al consumatorului de presă”. Pe această temă a intervenit și Cornel Cepariu, care a amintit de faptul că personal a ținut o serie de cursuri de Jurnalism economic și administrativ la Universitatea „George Bacovia” din Bacău: „Unii dintre tineri au îmbrățișat o carieră în jurnalism și filiala pe care o conduc face în continuare

CITEȘTE MAI MULT »

PROGRAM
SECRETARIAT / CASIERIE
LUNI - JOI 10:00 - 16:30

Conform deciziei
Adunării Generale Ordinare din 27-29 martie 2026, începând cu 1 iunie 2026, nivelul cotizației
pentru membrii UZPR
este de 300 de lei anual

Taxa pentru legitimație: 50 lei
Taxa pentru ecusonul
auto: 50 lei

Revista UZP este disponibilă integral în format PDF
pe uzpr.ro

Cine este jurnalist și cine face jurnalism? (III) Jurnalismul în legislația europeană: noțiuni diferite pentru protecții diferite – de Monica Cercelescu

AcasăRezumat: Materialul analizează felul în care dreptul european identifică jurnalismul prin criterii diferite, în funcție de protecția juridică avută în vedere, fără a recurge la o definiție unică a jurnalistului. GDPR și Regulamentul privind abuzul de piață acordă relevanță scopului jurnalistic al activității, în timp ce reglementările privind serviciile mass-media se concentrează asupra serviciului și responsabilității editoriale, iar Directiva anti-SLAPP protejează participarea publică dincolo

CITEȘTE MAI MULT »
Back to Top