Radio UZPR. Podcast media.
Alături de public, oricând, oriunde
Se încarcă...
| Se încarcă episoadele... |
Radio UZPR, pe platformele Apple Podcasts, Spotify
și Amazon Music
Formular pentru direcționarea a 3,5% din impozitul anual – pentru membrii și susținătorii UZPR
Pentru a redirecționa către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a 3,5% din impozitul anual datorat, se descarcă formularul de mai jos, se printează, se completează cu datele personale, se scanează și se trimite pe adresa UZPR – Bulevardul General Gheorghe Magheru, nr. 28-30, București, 010336 – prin poștă sau curier.
Procedură direcționare către UZPR a 3,5% din impozitul
pe venit
Se descarcă formularul de mai sus.
Se completează cu datele personale din partea de sus.
Se semnează în partea de jos – la Contribuabil
Se scanează și se transmite prin e-mail pe adresa secretariat@uzp.org.ro sau se depune la filiala de care aparține membrul UZPR.
Termenul de depunere a solicitării de direcționare către UZPR a 3,5% din impozitul pe venit este 20 mai 2026.
–Dan Constantin: „Gala UZPR este cu, despre și pentru jurnaliști”
–Adunarea Generală Ordinară – 27-28-29 martie 2026
–Intrarea UZPR în organizații internaționale ale jurnaliștilor
În cadrul ședinței Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, care a avut loc pe 10 februarie 2026, cu prezență fizică și online și la care au participat, ca invitați, Viorel Popescu, președinte al Comisiei de Atestare Profesională, și Grigore Radolslavescu, președinte al Comisiei de Etică, s-au abordat cele mai recente și mai importante teme de pe agenda bunei funcționări a UZPR.
În primul rând, s-a evaluat stadiul pregătirilor pentru Gala Premiilor UZPR „Excelența în jurnalism”. „Pregătirile pentru acest eveniment emblematic de breaslă sunt aproape finalizate, iar prezența unor șefi de filiale din țară ne va prilejui o binevenită întâlnire cu aceștia. Gala UZPR este cu, despre și pentru jurnaliști”, a punctat președintele UZPR, Dan Consrtantin.
Un alt punct pe ordinea de zi a fost organizarea Adunării Generale Ordinare din luna martie. Menționând că aceasta se va desfășura online, în aceleași condiții din fiecare an, Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, a reamintit că un punct de votare va fi și la sediu, la dispoziția membrilor care vor alege această variantă. Apoi s-au supus la vot datele de organizare ale Adunării Generale Ordinare și s-a stabilit că acestea vor fi 27-28-29 martie 2026. „Materilalele care vor f supuse aprobării Adunării Generale Ordinare vor fi analizate în interiorul Consiliului Director al UZPR”, a adăugat Mădălina Corina Diaconu.
Referindu-se la necesitatea de a fi completată Comisia de Atestare Profesională, odată cu trecerea la cele veșnice a lui Gheorghe Cojocariu, Viorel Popescu, președintele Comisiei, a afirmat că aceasta „poate lucra în formula de șase membri”, Adunarea Generală Ordinară urmând să aprobe un nou membru al Comisiei de Atestare Profesională. De asemenea, Filiala Sector 6, al cărei președinte era Gheorghe Cojocariu, își va desemna un nou președinte.
Un punct important pe ordinea de zi a fost intrarea UZPR în organizații internaționale ale jurnaliștilor. „Filiala noastră de la Bruxelles activează în acest scop. Se va înființa un grup de lucru, alcătuit din membri ai UZPR, care va face demersurile necesare în acest sens. Expertiza colegilor din filiala de la Bruxelles, alături de cea a Departamentului Juridic al UZPR, vor contribui la toate aspectele legate de acest proiect al Uniunii”, a spus Dan Constantin.
În ce privește situația financiară a Uniunii, Dan Constantin a menționat faptul că vor fi supus analizei și deciziei Adunării Generale din luna martie a.c. situațiile membrilor care nu și-au mai plătit cotizația de peste doi ani. „În ce privește poroiectul de buget pe anul 2026, acesta este echilibrat cu potențialele cheltuieli, iar rezerva existentă ne permite continuarea fără probleme a activității. De altfel, la Adunarea Generală Ordinară va fi prezentat și Raportul financiar, care ulterior va fi publicat în Monitorul Oficial”, a arătat Dan Constantin. Pe de altă oparte, președintele UZPR a anunțat că membrii UZPR care doresc pot completa formularele de direcționare a 3,5% din impozitul pe venit către UZPR inclusiv la sediul central al Uniunii, din București.
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Director al UZPR s-a aflat și situația la zi a activității Comisiei de Atestare Profesională. „Respectăm toate criteriile statutare în activitatea noastră – dosarele s–au evaluat pe baza criteriilor de creație jurnalistică și vechime în profesie”, a menționat Viorel Popescu.
În context, s-a amintit și faptul că jurnaliști tineri își depun dosarele de membri ai UZPR și că jurnaliști din instituții consacrate de presă din România își fac filiale UZPR.
În același timp, s-a detaliat pe marginea evoluției și mersului în justiție ale noului Statut al UZPR.
Și vectorii de imagine ai Uniunii – Revista UZP, site-ul uzpr.ro și Radio UZPR – s-au aflat printre temele abordate în ședința Consiliului Director. Președintele Dan Constantin a propus valorificarea standardelor înalte ale celor două platforme ale Uniunii prin găzduirea unor materiale publicitare. „Este nevoie de mediatizare și de campanii de promovare ale acestor platforme”, a ținut
Proiectul legii anti-SLAPP a fost adoptat
de Guvern și va fi trimis la Parlament
• În memoriul transmis Ministerului Justiției, UZPR solicită extinderea la cauze penale și administrative, respingerea rapidă a abuzurilor și sancțiuni ferme
Guvernul a adoptat astăzi, 5 februarie 2026, Proiectul de lege privind protecția protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică (legea anti-SLAPP), actul normativ destinat transpunerii în dreptul intern a Directivei (UE) 2024/1069 privind combaterea acțiunilor strategice împotriva participării publice. Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului, unde va intra în procedura de dezbatere și adoptare legislativă.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a transmis încă din 4 decembrie 2025 un memoriu către Ministerul Justiției din România, prin care a atras atenția că forma propusă riscă să transforme transpunerea directivei europene într-un exercițiu pur formal, lipsit de eficiență practică.
UZPR, care reprezintă peste 5.000 de jurnaliști și specialiști media, a semnalat că, în ultimii ani, tot mai mulți profesioniști ai presei au fost supuși unor presiuni judiciare mascate sub aparența legalității: plângeri penale repetitive, sesizări administrative vexatorii, reclamații disciplinare sau notificări GDPR folosite ca mijloc de intimidare. Aceste mecanisme, deși legale în aparență, sunt utilizate în realitate pentru a reduce la tăcere vocile critice – fenomen cunoscut la nivel european sub denumirea de SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public
PROGRAM
SECRETARIAT / CASIERIE
LUNI - JOI 10:00 - 16:30
Nivelul cotizației
pentru membrii UZPR
este de 250 lei anual
Taxa pentru legitimație: 50 lei
Taxa pentru ecusonul
auto: 50 lei
UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere
Laurenția Axente, Ionuț Bălan, Georgeta Chelan, Florin Crunțeanu, Laura Dinu, Vasile Giurgiu, Cristina Leorenț, Horațiu Mihai, Marian Pîrloagă, Valentin Popa, Bela Toth, Bogdan Vișan, Liviu Zanfirescu, Mariana Zberianu
„Folklore”, o publicație etalon a Uniunii Mondiale de Folclor (IGF) – de Marian Nencescu
A apărut nr. 33/ 2026 al buletinului „Folklore”, o publicație etalon a Uniunii Mondiale de Folclor (IGF), editată și coordonată de etnograful și jurnalistul prof. Dorel Cosma, președinte în exercițiu al acestui prestigios
Interdicții pe rețele sociale
pentru minori – de Maria Țoghină
În mai puțin de un an, ideea care părea imposibilă politic și logistic, limitarea accesului copiilor la rețele sociale, a devenit o temă „mainstream” în tot mai multe capitale. Australia a deschis drumul cu o interdicție clară pentru cei cu vârsta sub 16 ani, iar Spania tocmai a anunțat că vrea o măsură similară. Franța a votat în camera inferioară o interdicție sub 15 ani și se pregătește de parcursul final, iar în Marea Britanie se discută deschis scenariul australian. Dezbaterea e inevitabilă și la noi, mai ales
Aeroporturi…
care mai de care – de Emilian M. Dobrescu
Aeroportul Internațional Kansai (KIX) Aetroportul KIX din Japonia se scufundă în mare: construcția sa, care a costat circa 20 de miliarde de dolari este considerată unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură de acest tip. La inaugurarea din 1994 a fost considerat o realizare de referință în ingineria civilă. Aeroportul a fost construit pe două insule artificiale din Golful Osaka, care sunt conectate la continent printr-un pod lung de 2,1 km. Dar, în ciuda structurilor sale inovatoare impresionante, aeroportul KIX se scufundă în mare. Până în prezent,
Petru Solonaru – în dialog cu structura secretă a operei lui Brâncuși – interviu de Claudia Motea
Petru Solonaru este unul dintre acei cercetători rari care reușesc să facă din opera lui Brâncuși nu doar un subiect de studiu, ci o experiență. Eseist, hermeneut și pasionat de simboluri și geometrii sacre, el a devenit cunoscut pentru felul în care „traduce” sculpturile lui Brâncuși într-un limbaj inedit și captivant. Nu este un istoric de artă în sensul clasic, ci un interpret al profunzimilor: al proporțiilor ascunse, al matematicii subtile, al misterelor care dau viață Coloanei Infinitului, Mesei Tăcerii sau Porții Sărutului. Prin studiile și conferințele sale,
Sisteme agricole sustenabile și restructurarea educației în ingineria agronomică – de Huseyin Padem
De-a lungul istoriei omenirii, agricultura a reprezentat una dintre principalele dinamici ale dezvoltării economice, sociale și culturale ale societăților. Totuși, în prezent, sectorul agricol se confruntă cu probleme mult mai complexe și multidimensionale decât în trecut. Schimbările climatice globale, creșterea rapidă a populației, diminuarea resurselor naturale, scăderea fertilității solului și pierderea biodiversității amenință serios sustenabilitatea producției alimentare. Din acest motiv, securitatea alimentară nu mai poate fi rezolvată doar prin creșterea cantității producției; a devenit necesară o abordare holistică ce integrează sustenabilitatea mediului, stabilitatea economică și responsabilitatea socială. În













































































































































