Neobositul om de cultură și scriitor Puiu / GHEORGHE RĂDUCAN (n. 28 iulie 1951, Tetoiu-Țepești, jud. Vâlcea), stabilit la Băile Olănești, autor al mai multor cărți de poezie, proză și publicistică (este membru al UZPR), a înființat nu de mult Editura „Mircea cel Bătrân”. I-am vizitat gospodăria în vara trecută și am rămas frumos impresionat de casa cu terasă de pe malul Olăneștiului și de grădina cu pomi roditori, de diferite soiuri, totodată fiind invitat să-i văd instalația tipografică și noi spații în curs de amenajare.
Inginer de profesie, pensionat din domeniul producerii de energie electrică (hidrocentrala Brădișor de pe Valea Lotrului), dl Puiu Răducan a publicat până acum peste 60 de cărți „despre care au vorbit și scris oameni de mare valoare morală, culturală, chiar academicieni” (conform precizării din propria prezentare, p. 401). Ne place să credem că am face parte dintre aceștia, de vreme ce i-am „cronicărit”, până acum, un roman („Scorpia flămândă”, în „Vatra Veche”, nr 6/2023) și antologia de fabule prefațată de acad Gh. Păun („De la Esop la Urmuz – Fabule”, 2023, în „Portal-MĂIASTRA”, nr. 3/2023).
Volumul de față, „COLOCVIILE MIRCEA CEL BĂTRÂN”, vol. I (Editura „Mircea cel Bătrân”, Băile Olănești, 2023, 548 p. format A4), se deschide cu o Prefață semnată de acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, din care reținem fraza de început destul de cuprinzătoare privind profilul autorului și conținutul opului:
„Cartea aceasta, plănuită și îngrijită de Puiu Răducan, care este – după cum se prezintă singur – inginer, scriitor, editor, tipograf, publicist, ajunge să fie una inedită din mai multe motive: are un titlu care ar trimite la domnia lui Mircea cel Bătrân, marele patron al Țării Românești, dar trimiterea este generică, fiindcă se referă doar la «colocviile» cu acest nume; autorii sunt de toate profesiile intelectuale posibile, de la ziariști, prozatori, poeți, filologi și profesori până la matematicieni, medici și directori de întreprinderi lucrative, unii sunt membri ai Academiei Române, acești autori provin de pe toată rotunjimea pământului românesc, inclusiv din afara statului numit România, adică din Basarabia, nordul Bucovinei, nordul Maramureșului, dar și de mai departe, din Statele Unite ale Americii; temele abordate sunt de toate felurile, din toate domeniile și se referă la toate timpurile cunoscute ale trăirii românilor (istorie, filologie, istorie literară, creație literară, educație, muzică, morală, medicină, arte frumoase, evocări de personalități, genealogie etc.).”
Aceste „Colocvii”, cu izvoare dunărene, vâlcene și chiar naționale „sunt o școală și fac, precum orice școală, educație (care) nu este indiferentă – completează prefațatorul – la susurul apei Dunării și nici la plânsetul Oltului, nici la unduirea Dealurilor Subcarpatice ori la întinderea ca-n palmă a Câmpiei Române.”
Ideea volumului este recentă, mai exact din 2023, când, participând la Festivalul Transfrontalier „Mihai Eminescu” de la Drobeta Turnu-Severin (ediția a XXXIII-a, organizator: scriitorul Florian Copcea, președintele juriului: acad. Mihai Cimpoi), dl Puiu Răducan a întâlnit un „mare număr de oameni de cultură” cărora le-a solicitat „un text din domeniul lor de interes”, cu gândul de a le aduna într-o carte (chiar „într-o serie de cărți, pe care le-am intitulat Colocviile Mircea cel Bătrân”). Așa s-a născut, „neașteptat de rapid”, acest întâi volum, iar „un al doilea se va contura curând”.
Cartea cuprinde contribuțiile celor 26 de autori, de la scriitori binecunoscuți din afara patriei, precum Vasile Bahnaru – „Note despre filologia și istoria sovietică din Basarabia, ca diversiune științifică cu suport ideologic și geopolitic” (Chișinău, Basarabia), Ion Botoș – „Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia” – două decenii de existență” (Ucraina), Theodor Damian – „A fi om – a trăi plenar”(New York), Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou – „Incursiuni prin labirintul psihicului uman – universul viselor…”(Grecia), Mariana Stratulat – „Teatrul – martorul păstrării conștiinței naționale” (Panciova, Voivodina, Serbia), la autohtoni specializați în varii domenii: Mihaela Albu, Craiova – „Activitatea jurnalistică a exilului românesc”; Emil Antonie, Țepești-Vîlcea – „Despre învățământul de ieri și de azi”; Valeria Bilț, Tg.-Lăpuș – „Din aventura postmodernismului optzecist”; Gheorghe Burnei, București – „Eradicarea osteomielitei cronice”; Zenovie Cârlugea, Tg.-Jiu – „Eveniment editorial – o recuperare literară relevantă: Pompiliu Marcea, romanul Pacient în Galapagos”; Pompiliu Comșa, Galați – „Din filosofia nimicului”; Florian Copcea, Drobeta Turnu-Severin – „Credința ortodoxă din Țara Românească în secolele XI-XIV”; Pompiliu Crăciunescu, Timișoara – „Un dialog transtemporal: Nichita Stănescu – Pârvan – Eminescu”; Răzvan Ducan, Târnăveni – „Căci «iubirea de moșie e un zid…» in aeternum”; Grig Gociu, Drobeta Turnu-Severin – „Haine vechi”; Ioan Șt. Lazăr, Râmnicu-Vâlcea – „Mircea cel Mare și portretul său votiv de la mănăstirea Cozia”; Miron Manega, București – „Paradigma cobzei – Taraful lui Orfeu”; Tudor Nedelcea, Craiova – „Chestiunea Dunării – chestiune europeană (în concepția lui Eminescu)”; acad. Gheorghe Păun, Curtea de Argeș – „Urmuz”; Ovidiu Pecican, Cluj-Napoca – „Despre începutul Letopisețului Cantacuzinesc”; Valentina Gabriela Popescu, Rm.-Vâlcea – „O perspectivă istorică asupra terapiei cu ozon”; Ion Predescu, Rm.-Vâlcea – „Oltenia de sub munte, sacrificialitate și zile, cu zile…”; Gheorghe Răducan, Rm. Vâlcea – „Țepești, nume de legendă”; Victor Rusu, Drobeta Turnu-Severin – „Mircea cel Bătrân. Proiect de statuie lirică”; Anca Sârghie, Sibiu – „Prietenia creatoare dintre Radu Stanca și Ștefan Augustin Doinaș”; Dan Șalapa, Drobeta Turnu-Severin – „Istorie, etnografie, genealogie”.
După cum se vede, spectrul tematic este destul de larg, de la cercetări de interes medical-savant, la subiecte cultural-literare, filologice, filosofice, istorice, jurnalistice, cu accent ilustrativ și concluzii binevenite.
Să fie un început bun pentru viitoare tomuri concentrate pe anumite domenii, tematici, genuri? Vom vedea dacă, dincolo de această diversitate de domenii, autorul își va menține formula, chiar dacă în cadrul acesteia va proceda, organizatoric, la secțiuni specifice (critică și istorie literară; studii, eseuri și publicistică; creație literară propriu-zisă – poezie, proză, teatru etc.). Interesant ar fi un volum dedicat, bunăoară, lui Eminescu, în care să regăsim condeie de azi, din țară și străinătate, dedicate poetului național pe care tăvălugul globalismului, în formele lui agresiv-nivelatoare, nu va reuși să-l pulverizeze tocmai pentru că în conștiința sa de om al pământului românesc și în opera sa de ideatice profunzimi se reflectă însăși universalitatea, însuși spiritul etern- și general-uman din existențialitatea pământeană.
Oricum, „Colocviile Mircea cel Bătrân”, pornite acum la drum lung, chiar unul transfrontalier, către românii, nu numai contributori, mai apropiați sau mai îndepărtați de fruntarii, se dovedește dintru început un proiect multicultural ambițios, deopotrivă generos și ispititor în ceea ce nemții numesc „Atraktivität”. De unde interesul mai larg și audiența pe măsură a mirabilei intreprinderi inițiate de coordonatorul și editorul Gheorghe Răducan … Să-i urăm și noi un „Bun venit!” colocvial acestui op inaugural având pe copertă efigia eponimă a domnitorului „Mircea cel Bătrân, 1386-1418”, care, desigur, își așteaptă „colindătorii” acolo, la Mănăstirea Cozia, unde își doarme somnul de veci sub candela nestinsă a bisericii strămoșești.
„Îmi este tare dragă Oltenia mea, cea sprijinită de mânăstirea Cozia, de coloana lui Brâncuși, de Cetatea Severinului și de Câmpia de la Rovine”, scria recent, într-un editorial, dl Puiu / Gheorghe Răducan. Încă o dovadă de iubire și dăruire, întru cauze nobile, a scriitorului fără preget, ubicuu, de mare alergătură și bătătarnic, în ritmuri constante, până dincolo de frontiere, un sincer și fervent prieten al românilor dimprejurul României, despre care știm că deja are proiecte interesante.
Zenovie Cârlugea