◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro27.05.2024

Bosnia-Herțegovina. Realitățile
unei țări musulmane cu populație ortodoxă sârbă și catolică croată

Bosnia rămâne foarte divizată după conflictul intercomunitar care a devastat această fostă republică iugoslavă şi s-a soldat cu peste 100.000 de morţi. La aproape 30 de ani de la Acordurile de la Dayton, care au pus capăt acestui conflict în 1995, ţara este împărţită în două: o entitate sârbă, Republica Srpska, acuzată în mod regulat că face jocurile Moscovei în regiune şi o entitate croato-bosniacă, ai cărei lideri doresc ca ţara să adere la NATO. Ţara se confruntă cu o criză politică din cauza ameninţărilor secesioniste din partea sârbilor bosniaci.

Bosnia-Herţegovina, o ţară de 3,5 milioane de locuitori, a devenit stat candidat la UE în 2022, după avizul favorabil al Comisiei Europene, care a identificat 14 priorităţi esenţiale pentru reforme. Acestea constau în special în îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor centrale, întărirea statului de drept şi a drepturilor fundamentale, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

Deschiderea negocierilor este o etapă într-un proces care durează, în general, mulţi ani. Negocieri de aderare la UE au fost deschise şi cu Serbia, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord.

 

Două legi controversate

Liderul sârb al Republicii Srpska din Bosnia, Milorad Dodik a semnat pe 7 iulie 2023, două legi controversate, care au intrat în vigoare pe 9 iulie 2023, în ciuda protestelor formulate de SUA, care acuză că aceste legi subminează acordurile din 1995, care au pus capăt războiului din fosta Iugoslavie (https://www.stiripesurse.ro/doua-legi-controversate-intra-in-vigoare-in-bosnia-in-ciuda-avertismentelor-americane_2985828.html): prima dintre aceste legi respinge de facto autoritatea Înaltului Reprezentant Internaţional în această entitate sârbă bosniacă, unde dispune de puteri discreţionare, ce îi permit să anuleze sau să impună legi şi să demită oficiali aleşi. A doua lege suspendă recunoaşterea de către entitatea sârbă bosniacă a hotărârilor Curţii Constituţionale din Bosnia, care trebuie să se aplice în teorie în toată această ţară împărţită între comunitățile care o locuiesc de secole.

În conformitate cu termenii acordurilor de la Dayton care au pus capăt Războiului din fosta Iugoslavie (1992-1995), Bosnia a fost împărţită între o entitate sârbă, Republica Srpska, şi o federaţie croato-musulmană. Cele două texte, aprobate la finalul lunii iunie 2023 de deputaţii Republicii Srpska, au fost publicate în Monitorul Oficial, în ciuda protestelor din partea țărilor occidentale, îngrijorate de faptul că tensiunile se agravează şi mai mult în această ţară balcanică.

Pe 8 iulie 2023, secretarul de stat american Antony Blinken a spus că legea care respinge autoritatea Înaltului Reprezentant „reprezintă o încălcare a Constituţiei Bosniei şi Herţegovinei şi subminează Acordurile de la Dayton”. Politicianul german Christian Schmidt, care ocupă din 2021 funcţia de Înalt Reprezentant Internaţional în Bosnia, a încercat să blocheze punerea în aplicare a acestor două texte, declarându-le ilegale printr-un decret emis la începutul lunii iulie 2023. Dar, preşedintele Dodik al Republicii Srpska a apreciat într-o scrisoare că Înaltul Reprezentant Internațional din Bosnia „nu există”.

Ca răspuns, Christian Schmidt a adoptat o nouă măsură care permite autorităţilor federale bosniace să-i aducă în faţa justiţiei pe politicienii care refuză să respecte decretele sale şi deciziile Curţii Constituţionale, cu pedepse de până la cinci ani de închisoare: preşedintele Dodik refuză în special să recunoască autoritatea lui Schmidt, deoarece postul de Înalt Reprezentant a pierdut în mod oficial sprijinul ONU după o intervenţie a Beijingului şi a Moscovei. Dodik, un aliat apropiat al Kremlinului, se bucură de o mare influenţă în cadrul entităţii sârbe bosniace, unde alimentează tensiunile intracomunitare, cu ameninţări secesioniste.

 

Începerea negocierilor de aderare la UE

Nouă țări membre UE – Austria, Croația, Cehia, Germania, Grecia, Italia, România, Slovacia și Slovenia) au solicitat începerea negocierilor de aderare a Bosniei la UE (UE – presiuni pentru începerea negocierilor de aderare cu Bosnia (stiripesurse.ro), postat pe 20 martie 2024): decizia necesită însă unanimitatea celor 27 țări membre UE. Comisia Europeană a emis o recomandare favorabilă pe 12 martie 2024, salutând „progresul impresionant” realizat de această mică țară balcanică.

Ministrul german pentru Afaceri Europene, Anna Lührmann, a declarat că guvernul său este „în favoarea începerii imediate a negocierilor de aderare. Cred că am văzut progrese cu adevărat clare în ceea ce privește reformele în Bosnia și Herțegovina în ultimele luni și ar trebui să le onorăm”, a adăugat oficialul, precizând că se așteaptă să fie în acord cu parlamentul german în această privință.

Alte țări, inclusiv Franța, Țările de Jos și Danemarca, par mai rezervate. „Credem că eforturile depuse din decembrie 2023 au fost extrem de limitate”, a declarat ministrul francez al Europei, Jean-Noël Barrot, care amai spus: „Trebuie să continuăm să încurajăm liderii bosniaci să depună eforturi pentru a atinge obiectivele care au fost stabilite, astfel încât să ajungem la momentul potrivit la o deschidere semnificativă a negocierilor de aderare”.

Liderii europeni întruniți pe 21 martie 2024, au invitat „Comisia Europeană să pregătească cadrul de negociere în vederea adoptării acestuia de către Consiliu atunci când vor fi fost îndeplinite toate măsurile adecvate prevăzute în recomandarea Comisiei din 12 octombrie 2022”. Discuţiile pot începe numai după aprobarea tuturor guvernelor statelor membre UE în cadrul acestui cadru de negocieri.

 

Reforma electorală

Pe 26 martie 2024, Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia-Herțegovina, germanul Christian Schmidt, a impus modificări ale Legii electorale pentru a reduce posibilitatea fraudelor, o decizie criticată de liderii sârbilor bosniaci, care nu recunosc autoritatea acestui diplomat responsabil cu asigurarea respectării Acordului de pace din 1995 (https://www.stiripesurse.ro/reforma-electorala-in-bosnia-si-hertegovina-reprezentantul-international-christian-schmidt-impune-masuri-impotriva-fraudelor_3273399.html): ”Cetăţenii trebuie să fie siguri că politicienii care iau decizii importante au fost cu adevărat aleşi de alegători, că voturile lor au fost numărate corect şi că reprezintă interesele cetăţenilor. Modificările impuse sunt de natură tehnică şi se referă în special la înregistrarea biometrică a alegătorilor, digitalizarea buletinelor de vot imediat după votare şi finanţarea campaniilor electorale. Alegătorii nu pot aştepta 10 sau 15 ani, sau chiar mai mult, pentru un accord”, a spus diplomatul german.

Alegerile sunt în mod regulat afectate de acuzaţii de fraudă și cca două treimi dintre bosniaci, conform sondajelor, cred că alegerile nu sunt nici libere, nici corecte. Modificările – numeroase – publicate pe site-ul Înaltului reprezentant interzic, de asemenea, persoanelor condamnate pentru crime de război să fie candidaţi la alegeri.

Modificările solicitate de Christian Schmidt au fost imediat criticate de liderii politici ai sârbilor bosniaci: „De fiecare dată când reprezentanţii popoarelor din Bosnia fac un pas înainte, Schmidt ne trage cu trei paşi înapoi”, a declarat Zeljka Cvijanovic, membră din partea minorităţii sârbe a Preşedinţiei tripartite a ţării, citată de televiziunea entităţii sârbe (RTRS), adăugând că această decizie va „provoca haos” în ţară. Preşedintele Parlamentului Republicii Srpska (RS), Nenad Stevandic, a afirmat că „aceste decizii nu vor fi puse în aplicare şi va exista o reacţie după consultări”.

 

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *