Jurnalismul și-a îmbunătățit spectaculos acuratețea științifică a relatării climatice
Mass-media recunoaște din ce în ce mai mult schimbările climatice ca un factor în evenimentele meteorologice extreme, dar mai este loc de îmbunătățit când vine vorba de acoperirea schimbărilor climatice. În reportajele lor, jurnaliştii şi mass-media încearcă să susţină anumite principii profesionale, inclusiv concepte precum acurateţea, independenţa, imparţialitatea şi echilibrul.
Dar cum pot jurnaliștii să împartă aceste principii cu prerogativa științifică de a se reduce urgent emisiile de gaze cu efect de seră? Și cum să pledeze pentru soluții?, se întreabă Petra Stock, specialist în climă, într-un editorial pentru cosmosmagazine.com.
La începutul anilor 2000, o analiză a dezvăluit că jurnaliştii care urmăreau echilibrul în reportajele lor acordau în mod obişnuit o greutate egală punctelor de vedere ale scepticilor climatici şi ale oamenilor de ştiinţă care le considerau o realitate, lăsând audienţa cu o înţelegere distorsionată a problemei. Cercetările ulterioare arată că acuratețea științifică a relatării climatice s-a îmbunătățit între 2005 și 2019, cu o acceptare mai mare a științei schimbărilor climatice și în mass-media, și la nivelul publicului.
Amanda McKenzie, CEO și co-fondator al Climate Council, organizație non-profit înființată în 2013 pentru a comunica cu publicul despre știința și soluțiile climatic, afirmă că schimbările climatice au fost menționate în 40% din acoperirea…