Evenimente

Comedia scrisă de strălucitul om de teatru Tudor Muşatescu, „Cheful suprem”,  este pusă pentru prima oară în scenă de regizoarea Beatrice Rancea la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti. Un spectacol tonic, în nouă personaje, „Cheful suprem” se bucură de o distribuţie de excepţie, în care regăsim nume precum: Claudiu Istodor, Luminiţa Erga, Cristi Toma, Silviu Biriş şi alţii, cu participarea extraordinară a sopranei Arlinda Morava şi a mezzosopranei Adriana Alexandru.  Scris pentru teatru radiofonic, „Cheful suprem” este un text mai puţin cunoscut al autorului „Titanic-Vals” şi „…Escu”, Tudor Muşatescu, şi a fost interpretat la radio de artişti precum Radu Beligan alături de Mihai Fotino în 1960 (regia artistică Mihai Zirra) şi Dem Rădulescu,

Scriitorul orădean PAȘCU BALACI, avocat de profesie (n. 8 mai 1956, la Sebiș de Beiuș, Bihor) – pe care l-am cunoscut în câteva rânduri la Festivalul Internațional „Lucian Blaga” de la Sebeș-Alba, unde a lansat cărți, fiind în mod repetat și unul dintre îndreptățiții laureați, în 2017 și 2022 – ne trimite un op compact conținând nu mai puțin de 300 de sonete „relevând (mai potrivit ar fi fost „revelând”!), în totalitate, imagologiile factologice ale Vechiului Testament, în ordinea cronologiei pe care Cartea Sfântă le cuprinde, de la Cartea „Facerii”

Este evident că România este o țară care merită să fie promovată turistic, pentru că are ce să le ofere oaspeților care-i bat la poartă, indiferent de unde ar veni ei. Stăm însă prost la capitolul promovare turistică, mult mai prost decît toți vecinii noștri. De aici ideea membrilor Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor din Turism – Romania (cunoscută și sub titulatura de Clubul Presei de Turism) de a aduna într-un clasament zece destinații deosebite din țară, pentru a le face și mai cunoscute, în țară și în străinătate

Numărul de utilizatori activi de pe reţelele sociale a depăşit în 2023 pragul de cinci miliarde de persoane, adică 62,3% din populaţia mondială, potrivit unui raport anual elaborat de agenţia We are social şi compania Meltwater, pe baza estimărilor realizate de Kepios, o firmă specializată în analiza sectorului digital. În 2023, numărul de utilizatori activi de pe reţelele sociale a crescut cu 5,6% comparativ cu 2022, în timp ce populaţia mondială a înregistrat o creştere de 0,9%, precizează documentul. Comparativ, la nivel mondial există 5,35 miliarde de persoane care dispun

Cea de-a IX-a ediţie a Festivalului internaţional de literatură de la Odesa va fi găzduită anul acesta de România, evenimentul urmând să se desfăşoare în perioada 22 – 25 februarie, la sediul Goethe-Institut Bucureşti. „Bucureştiul va fi gazda Festivalului internaţional de literatură de la Odesa, un eveniment literar de tradiţie iniţiat în 2015 care, din cauza războiului, în ultimii doi ani a devenit un proiect itinerant: în 2023 s-a desfăşurat în Georgia, la Batumi, iar anul acesta are loc în capitala României”, precizează organizatorii, într-un comunicat citat de AGERPRES. Astfel,

În ziua de 24 Ianuarie 2024, Liga Scriitorilor Români – Filiala Iași – Nord Est,  împreună cu Filiala Iași a UZPR și partenerii tradiționali, au sărbătorit Unirea printr-o amplă manifestare cultural-artistică cu tema: „Ne-am unit, trebuie să rămânem uniți!”, publicul fiind informat și prin Afișul realizat de Alin Teodorescu. De 165 de ani, la data de 24 Ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române înfăptuită în anul 1859 sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Data de 24 Ianuarie a rămas în istorie și în sufletul românilor ca ziua în  care s-a

Preocupările criticului și istoricului literar GHEORGHE GLODEANU (n. 9 decembrie 1957, Carei, Satu Mare) în domeniul literaturii fantastice datează încă din anii estudiantini, lucrarea de licență la Filologia clujeană având ca temă „Metamorfozele timpului în proza fantastică a lui Mircea Eliade” (1981), după care s-a dedicat cercetării romanului românesc interbelic, scriind despre „poetica” genului și încercând o „posibilă tipologie” (1998). După alte câteva lucrări privitoare fie la  „noua estetică” a romanului interbelic (2005), fie la „ipostaze și configurații” ale genului ori „Metamorfoze ale jurnalului intim în literatura română” (2012), universitarul

Piesa de teatru „Stația 13”, de I.L. Caragiale, jucată chiar la Casa Caragiale (Strada Ion Luca Caragiale, nr 23), reprezintă o producție teatrală captivantă, organizată și produsă de SyarelArts, ce se distinge prin complexitatea și originalitatea sa, aducând laolaltă o echipă impresionantă și cele mai savuroase personaje ale lui I.L. Caragiale. Cu o distribuție de excepție formată din Valentina Visarion Mingopol, Remus Stănescu, Ana Maria Bercu și Dan Apavaloaie, sub îndrumarea regizorală a lui Alexandru P. Rusu, spectacolul promite o călătorie fascinantă în universul inconfundabil al maestrului literaturii române. Regizorul

„Povești educative” –  lectură  interactivă organizată de Palatul Copiilor Arad, Sala „Astra”, Joi, 8 Februarie”, ora 16.00, coordonator Lucia Bibarț   „(Re) Descoperă tradiția” – vernisajul expoziției cu obiecte de inspirație tradițională lucrate manual, Marți, 13 Februarie, ora 17.30 – expoziție holul bibliotecii, perioada 13- 29 Februarie: coordonator Ioana Nistor    „Moștenitorii fricii” – lansare de carte,  autor Lia Alb, Sala de Artă „Sabin Drăgoi”,  Joi, 15 Februarie, ora 17.00, coordonator Lucia Bibarț și Ioana Nistor   „Sărutul morții: memoriile și profilul unui pacient bolnav neurologic”- lansare de carte, autor 

Numărul persoanelor fără adăpost din UE s-a dublat din 2009. Se estimează că aproximativ 895.000 de persoane dorm afară sau apelează la cazare de urgență în fiecare noapte. Potrivit datelor naționale, numărul persoanelor fără adăpost în Spania a crescut cu 25% în ultimul deceniu. Astfel de statistici au forțat autoritățile și ONG-urile să vină cu o metodă alternativă de combatere a persoanelor fără adăpost. Soluția propusă este surprinzător de simplă: se oferă fiecărei persoane care locuiește pe stradă o casă. Dezvoltată pentru prima dată în SUA, inițiativa cunoscută sub numele

„Au fost strămoșii mei și am fost învățată să-i prețuiesc” Eugenia Ligia Cegăneanu   Recent, am primit de la doamna Eugenia Ligia Cegăneanu din București, stră-strănepoată după frate, a eroului național Tudor Vladimirescu, o planșe (50/70 cm) cu arborele genealogic al lui Tudor Vladimirescu în scopul editării unui material jurnalistic referitor la arborele genealogic al eroului național Tudor Vladimirescu, ramura fratelui său Pavel Papa Vladimirescu și a nepoatei lui Alexandrina Vladimirescu. Reprezentarea grafică a genealogiei a fost făcută de doamna Eugenia Ligia Cegăneanu, pe baza unor înscrisuri (acte și fotografii)

Muzica Gagaku își are începuturile în secolul al VI-lea, când a fost luată sub patronajul Curții Imperiale, rădăcinile ei fiind zămislite prin muzica  chineză, indiană și coreeană; ultima,  având se pare prima influență care a determinat nașterea Gagaku, prin secolul al V-lea. Formarea primei orchestre Gagaku, a fost favorizată de înființarea „Gagaku-ryō – Biroul de muzică imperială” fiind constituit în marea sa majoritate din muzicieni de la curtea Tang, la care s-au adăugat mulți coreeni. Muzica Imperială Gagaku folosea o gamă largă de instrumente muzicale. Astfel putem exemplifica tobele extrem