◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.04.2024
Inechitățile salariale bazate pe gen persistă în Europa

Chiar dacă femeile sunt în medie mai bine educate decât bărbații în UE, ele câștigă cu 14,1% mai puțin, cu variații mari între sectoare, poziții și statele membre, potrivit „European Jobs Monitor” al Comisiei UE și Eurofound. În timp ce diferența de remunerare între femei și bărbați a fost de 15,8% în 2010, a scăzut doar marginal, la 14,1% în 2019. În acest ritm, ar dura mai mult de 70 de ani pentru ca diferența de remunerare între femei și bărbați să dispară. Diferența de pensii între femei și bărbați…

Citește mai mult

„Poarta lunară”, de Ion Văduva. Ucenicia din strada M. Eminescu, nr. 122

Vocea mea adevărată e vocea cărţii, a cuvintelor ce-mi amintesc de şansa de-a face ucenicie printre cărţi şi manuscrise, în Casa Perpessicius, din strada Eminescu nr.122, cel mai mare editor al lui Eminescu, din toate timpurile, autor al celor şase volume, continuate după dispariţia Maestrului, de Academia Română. Ca un dar frumos, viaţa m-a adus în această casă, fiind studentul fiului Maestrului, domnul prof. univ. dr. Dumitru D. Panaitescu, simţindu-mă ca elev şi după terminarea facultăţii, faţă de marile nume ale literaturii, nume, în faţa cărora îţi vine să îngenunchezi…

Citește mai mult

Revista „Curtea de la Argeș”, o publicație cu glas pregnant

Publicația „Curtea de la Argeș”, care apare sub egida Centrului de Cultură şi Arte „George Topîrceanu” şi a Asociaţiei Culturale „Curtea de Argeş”, sub atenta îndrumare a lui Gheorghe Păun, pornește „cu dreptul” în noul an și se grăbește să impresioneze plăcut, cu un număr pe luna ianuarie 2022 plin de esențe culturale tari. În sumarul bogat se regăsesc articole semnate, printre alții, de Horia Bădescu – Cei patru cavaleri ai Apocalipsei,  Florian Copcea – Omul digital în aşteptarea omului po(i)etic , Radu Ştefan Vergatti – 500 de ani de…

Citește mai mult

Violonistul Alexandru Tomescu, în concert de Crăciun la Chişinău

Violonistul român Alexandru Tomescu este invitatul special al concertului extraordinar de Crăciun susţinut de Orchestra Municipală de Cameră – „Camerata Chişinău” pe 22 decembrie, în Sala cu Orgă. În program sunt incluse compoziţii Edvard Grieg – ,,Holberg Suite, Op. 40”; Antonio Vivaldi – ,,Anotimpurile” şi  Edvard Grieg – „Cow call and Peasant Dance”. Concertul va fi condus de Mihai Amihalachioaie. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, în colaborare cu Primăria Municipiului Chişinău şi Direcţia Cultură a Consiliului municipal Chişinău. Alexandru Tomescu (n. 15 septembrie 1976, Bucureşti) este…

Citește mai mult

Poeți de limbă română din Serbia în Editura Academiei Române (III). Colecția „O sută și una de poezii”. Slavco Almăjan

SLAVCO ALMĂJAN (n. 10 martie 1940, Vârșeț-Oreșaț, Voievodina) – poet, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist. Studii în limba română la Liceul românesc din Vârșeț. Absolvent al Facultății de Filosofie de la Universitatea din Novi Sad (specializare în literatură iugoslavă și universală). Debut cu poezie în revista „Lumina” din Vârșeț (1957) și editorial în 1968 cu volumul de versuri „Pantomimă pentru o după-amiază de duminică/ Pantomima za nedeljnopopodne”, încununat cu „Premiul Majoratului” (Novi Sad). Cărțile sale de poezie i-au fost tipărite atât în Serbia (Panciova, Novi Sad; Priscina) cât și în…

Citește mai mult

Ambasadorul Emil Hurezeanu: „Este o rușine că în cărțile de istorie nici măcar 20 de rânduri nu sunt dedicate Revoluției din 1989”

Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, susține că la 32 de ani de la Revoluție este „rușinos” faptul că nici măcar 30 de rânduri nu sunt dedicate acestui eveniment în cărțile de istorie. „Momentul a fost neobișnuit, chiar dacă erau ani de zile de acumulări de informații noi, de transformări parțiale în multe țări din răsăritul Europei, începând cu Moscova, unde ajunge la putere Gorbaciov în 1985 și lansează un fel de reformă, restructurare a comunismului, vrând să-l facă mai bun. S-a înșelat. Reformele acestea au dus doar la eliminarea…

Citește mai mult

Noul public al jurnalismului profesionist – mai restrâns, mai selectiv

Audiența știrilor este de mai multă vreme în declin. Pe de o parte, consumul de informație profesionistă tinde să înregistreze vârfuri în jurul ciclurilor electorale, apoi descrește, într-un ritm care a devenit previzibil. Pe de altă parte, mulți observatori au constatat efectul de burnout după luni de știri despre Covid-19. Inițiativa de cercetare Knight-Gallup Trust, Media și Democracy a înregistrat îndepărtarea publicului de știrile pe această temă, după o creștere a interesului în 2020. Dar eroziunea audienței se extinde dincolo de boom-ul și „exploziile” episodice. Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului…

Citește mai mult

Un muzeu elveţian renunţă la o colecție furată cândva de nazişti

Muzeul de Arte Frumoase (Kunstmuseum) din Berna, care a moştenit în 2014 impresionanta colecţie controversată a lui Cornelius Gurlitt, de 1.600 de tablouri, desene şi sculpturi, a anunţat că renunţă la aproape patruzeci de opere furate de nazişti sau cu origine suspectă, scrie francetvinfo.fr. Colecţionarul germano-austriac Cornelius Gurlitt, al cărui tată a fost negustor de artă care a servit regimului hitlerist, a murit în mai 2014, stipulând prin testament drept moştenitor unic muzeul elveţian, o decizie care a „surprins” instituţia culturală. Colecţia, o adevărată comoară, cuprinde pânze de Renoir, Monet,…

Citește mai mult

Jurnalism în 2022. Comunitate și caritate

Două dintre cele mai promițătoare modalități de combatere a declinului jurnalismului au fost creșterea numărului jurnaliștilor-antreprenori care își lansează propriile startup-uri locale de știri și atragerea fondurilor de caritate ca flux-cheie de venituri pentru jurnalism. Comunitățile locale, în frunte cu filantropii, cu lideri civici, rezidenți obișnuiți și jurnaliști au început să preia din ce în ce mai mult inițiativa în lansarea de noi companii de știri locale, pentru a compensa golurile survenite odată cu declinul presei locale. În ultimii 10 ani a avut loc o explozie de startup-uri de știri…

Citește mai mult

Poeți de limba română din Serbia în Editura Academiei Române (II). Colecția „O sută și una de poezii”.  Radu FLORA

RADU FLORA (5 septembrie 1922, Satul Nou – 4 septembrie 1989) – personalitate complexă a culturii din Serbia. Poet, romancier, gazetar, traducător (tradus în toate limbile naționalităților din ex-Iugoslavia, dar și în engleză, franceză, spaniolă, italiană, esperanto). Istoric și critic literar, folclorist. Studii liceale la Vârșeț. Absolvent al Facultății de Litere din București (1945) și licențiat al Facultății de Filozofie din Belgrad (1948). Doctoratul la Zagreb (1959) cu teza „Graiurile românești bănățene din punctul de vedere al geografiei lingvistice”. Profesor (și director) al Liceului din Vârșeț și, în paralel, cadru…

Citește mai mult

Expoziţie monumentală dedicată poetului de origine română Paul Celan, la Paris

O expoziţie monumentală, dedicată poetului de origine română Paul Celan, este organizată la Grand Palais Ephemere, cu ocazia preluării de către Franţa a Preşedinţiei Uniunii Europene. „Franţa şi Anselm Kiefer îi dedică de azi o expoziţie monumentală lui Paul Celan. Expoziţia este la Grand Palais Ephemere, un spaţiu de 10.000 de metri pătraţi în care se afla doar 19 opere de Kieffer. Opere colosale, gigantice. Tablouri de peste 10 metri înălţime, un bunker pe care cresc maci, un bombardier care stă într-o aripă, copleşit de cărţi. Picturi sumbre, unde uleiurile…

Citește mai mult

Celula lui Dumnezeu sau conștiința de sine în contextul nașterii religiilor

Mulți istorici ai religiilor, până și Mircea Eliade, s-au întrebat dacă este cineva acolo Sus. Răspunsurile au fost diferite. Majoritatea concluzionând că religia vine din mintea omului, adică tocmai din Celula lui Dumnezeu, pe care îndrăznesc s-o numesc așa. „Dumnezeu îşi exprimă dorinţele prin prejudecăţi”, spunea Mircea Eliade. Dar prejudecățile le fac oamenii. Și atunci? Nu ne rămâne decât să tragem concluzia că, de-a lungul mileniilor, creierul uman s-a dezvoltat în asemenea măsură, încât am căpătat conștiința de sine. Însă e necesar să dăm înapoi alte milenii până la „ciorba…

Citește mai mult