◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.07.2024
Ziua revistei, 2022

De obicei, pe acest colţ de pagină nu am avut în vedere evenimente, ci „idei (cât de cât) perene”, dar nu mă dezic total nici acum, pentru că ceea ce urmează nu numai că nu este un „reportaj”, ci chiar se referă la două idei „de cursă lungă”, fiecare meritând o dezbatere separată şi amândouă centrale pentru întâlnirea de sâmbătă 11 iunie 2022. Prima vine dinspre paşoptişti, dar, sub diferite forme, a fost reluată mereu, până în zilele noastre, inclusiv de nume faimoase, precum C. Stere şi N. Iorga: este…

Citește mai mult

Coincidență și transcendență la aniversarea revistei Curtea de la Argeș

O coincidență fericită a făcut ca prima reuniune a prietenilor și colaboratorilor revistei Curtea de la Argeș, după doi ani de pandemie, să se desfășoare exact la data (11 iunie), și „chiar la ora” când, cu 174 de ani în urmă, la București, clopotul Mitropoliei a vestit „clipa mântuirii”, chemând „norodul” la prima revoltă cu adevărat națională din istoria modernă a României. Evenimentele acelor zile, relatate pe larg de istoricul Constantin C. Giurescu în cartea sa Istoria Bucureștilor (Editura pentru Literatură, 1966), au fost evocate și la Curtea de Argeș…

Citește mai mult

Ziua revistei Curtea de la Argeş, 11 iunie 2022

După doi ani de întrerupere pandemică, revista lunară de cultură Curtea de la Argeş (primul număr a apărut în decembrie 2010, deci se află în al treisprezecelea an editorial) organizează, sâmbătă 11 iunie, tradiţionala întâlnire cu colaboratorii şi prietenii. Dorindu-se o publicaţie panromânească, manifestarea se va plasa şi sub semnul Podului de Reviste iniţiat în toamna anului 2011, la Chişinău, împreună cu Literatura şi Arta/Nicolae Dabija, iniţiativă la care au aderat mai multe reviste din toate spaţiile locuite de români. Ca urmare, vor participa, pe lângă mulţi oameni de cultură…

Citește mai mult

Ziua revistei Curtea de la Argeş, 11 iunie 2022

După doi ani de întrerupere pandemică, revista lunară de cultură Curtea de la Argeş (primul număr a apărut în decembrie 2010, deci se află în al treisprezecelea an editorial) organizează, sâmbătă 11 iunie, tradiţionala întâlnire cu colaboratorii şi prietenii. Dorindu-se o publicaţie panromânească, manifestarea se va plasa şi sub semnul Podului de Reviste iniţiat în toamna anului 2011, la Chişinău, împreună cu Literatura şi Arta/Nicolae Dabija, iniţiativă la care au aderat mai multe reviste din toate spaţiile locuite de români. Ca urmare, vor participa, pe lângă mulţi oameni de cultură din Ţară, şi…

Citește mai mult

În Ţara Minunilor / Acad. Gheorghe PĂUN

Mă grăbesc a spune că am preluat titlul unei incitante (dar posibil derutante) cărţi, publicate în 2022 la Editura Aius din Craiova, atenuez „misterul” sugerat de paranteza dinainte precizându-i subtitlul – „Pagini de jurnal american” – şi adaug că este scrisă de un nume-garanţie, Crisula Ştefănescu, scriitoare, din 1983 şi până în 1995, cercetător şi redactor la Radio „Europa Liberă”. Pe ultima copertă, o prezentare uşor contradictorie, semnată Jan Cornelius: „Este un text extraordinar, foarte bine scris, dinamic, proaspăt, foarte interesant. (…) Îţi vine să iei fermecătoarea protagonistă, din perspectiva…

Citește mai mult

Între îndoială şi îndărătnicie / Acad. Gheorghe Păun

Termenul „îndărătnicie” poate fi înlocuit cu perseverenţă, speranţă, datorie, revoltă şi încă altele. Îndoiala rămâne şi (pentru că) este un sentiment a cărui aripă amar-neliniştitoare mă atinge din când în când. Îndoiala şi oboseala (despre care i-am auzit vorbind şi pe unii colaboratori ai revistei). O fi din cauza vârstei, a vremurilor (pandemice şi post~), o fi parte a unui sindrom de neajutorare învăţată, cum spun, doct, psihologii? Poate fi câte ceva din toate, dar, pe total, slavă Domnului, deocamdată, tot mai puternică e îndărătnicia. A mea şi a colaboratorilor….

Citește mai mult

Revista Curtea de la Argeș marchează Ziua Regalității

Publicația Curtea de la Argeș, în colaborare cu Primăria Municipiului Curtea de Argeș și Centrul de Cultură și Artă „George Topârceanu”organizează marți, 10 Mai, o dublă lansare de carte: „Zidari întru veșnicia neamului. Convorbiri, recenzii, eseuri”, de Raia Rogac, din Chișinău, și „Regele Mihai și Basarabia. O poveste uitată de neuitat”, de Aliona Grati, din Chișinău. Evenimentul, care marchează Ziua Regalității, va beneficia de prezența criticului și istoricului literar Tudor Nedelcea, din Craiova, care va susține o prelegere intitulată „Despre naționalismul Reginei Maria”. Data de 10 Mai marchează trei momente…

Citește mai mult

Voluptatea terorii şi experimentul Milgram – Acad. Gheorghe Păun

Scriu aceste rânduri pe la mijlocul lunii februarie, se pare că vine şi primăvara (cam devreme), şi sfârşitul pandemiei (cam târziu). Nu ştiu cum vor arăta lucrurile peste o lună, când se va tipări revista de faţă, sper că nu numai pandemia, ci şi „convoaiele libertăţii” să fie istorie atunci. La fel ca vreo doi-trei şefi de state care-mi motivează titlul… Termenul „teroare” poate părea prea tare, dar nu găsesc altul care să se potrivească unei bune părţi din măsurile luate de-a lungul şi de-a latul planetei, din Canada până…

Citește mai mult

Alertă: Urmuz!… / Acad. Gheorghe Păun

Recunosc, titlul dinainte atrage atenţia, dar este derutant-alarmist, nu pe deplin suprapus pe mesajul acestui editorial, pentru că mesajul este, de fapt, următorul: Atenţie, se apropie Anul Urmuz, 2023, când se împlinesc 140 de ani de la naşterea sa (17 martie 1883, Curtea de Argeş) şi 100 de la moartea sa (23 noiembrie 1923)! Numere „rotunde”, nume celebru – „premergătorul revoltei literare universale” (Eugen Ionescu), revendicat de dadaişti, precursor al suprarealismului, pus în context cu Lewis Carroll, Alfred Jarry, Daniil Harms, Franz Kafka şi alţii, mult invocat pe meleagurile noastre…

Citește mai mult

Neverosimil, Eminescu / Acad. Gheorghe Păun

Am împrumutat ideea/termenul din titlu din inspiratele şi mult atrăgătoarele volume Eminescu, poem cu poem. La o nouă lectură, Editura Allfa, Bucureşti, Antumele – 2017, Postumele – 2019, de Alex. Ştefănescu. „Parcă devenea zeu când scria.// Mai mult decât orice, mă miră faptul că Eminescu a existat”, face mărturisire criticul – pag. 225, volumul al doilea. Am o uimire similară atunci când citesc publicistica eminesciană. Am „conspectat” de curând încă vreo sută de pagini din Eminescu, Opere, volumul V. Publicistică (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000, ediţie îngrijită de D. Vatamaniuc),…

Citește mai mult

Revista „Curtea de la Argeș”, o publicație cu glas pregnant

Publicația „Curtea de la Argeș”, care apare sub egida Centrului de Cultură şi Arte „George Topîrceanu” şi a Asociaţiei Culturale „Curtea de Argeş”, sub atenta îndrumare a lui Gheorghe Păun, pornește „cu dreptul” în noul an și se grăbește să impresioneze plăcut, cu un număr pe luna ianuarie 2022 plin de esențe culturale tari. În sumarul bogat se regăsesc articole semnate, printre alții, de Horia Bădescu – Cei patru cavaleri ai Apocalipsei,  Florian Copcea – Omul digital în aşteptarea omului po(i)etic , Radu Ştefan Vergatti – 500 de ani de…

Citește mai mult

Centralizarea lumii /Acad. Gheorghe Păun

Un titlu evaziv, care nu spune prea mult, neavând măcar un adjectiv în componenţă. E de bine sau de rău? Mă grăbesc să clarific: centralizarea lumii, ca pericol pentru lume. Unul dintre multele pericole, este adevărat, la vremea curentă, a „îmbătrânirii” civilizaţiei umane. Ştiu ce risc propunându-mi/vă un asemenea subiect, pentru că ştiu că centralizarea are mulţi avocaţi, ba există şi multe argumente obiective, le putem chiar numi ştiinţifice, în favoarea ei. Doar că recenta pandemie a funcţionat ca un revelator fotografic, scoţând la iveală parcă mai mult consecinţele rele…

Citește mai mult