◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro24.07.2024
Războiul din Ucraina schimbă fața armatelor europene

„Orice francez este soldat și dator să apere națiunea”, arată Actul Jourdan, din 1798, pionier în conceptul serviciului militar universal. Aproape două secole mai târziu, președintele francez Jacques Chirac a renunțat la serviciul militar de masă, înlocuindu-l cu „Ziua Apărării și a Cetățeniei”, o zi în care tinerii pot afla despre valorile republicane – o dată pe an. Sfârșitul serviciului național, în 1997, nu a fost universal popular în Franța; pentru unii, a fost un afront la adresa istoriei, iar pentru alții, o admitere a scăderii importanței țării pe scena…

Citește mai mult

Jurnaliștii care acoperă războiul din Ucraina „sunt la fel de curajoși ca toți ucrainenii care luptă”

Ambasadorul ucrainean Oksana Markarova a declarat, la o reuniune de la Washington, că invazia rusă a fost un moment în care „libertatea presei și libertatea de exprimare au devenit dintr-o dată o nevoie existențială”. Vorbind la o strângere de fonduri pentru organizația Reporteri fără frontiere, care strânge bani pentru jurnalişti, inclusiv ucraineni şi liber profesionişti internaţionali, care au nevoie de lucruri precum echipament de securitate şi asistenţă medicală pentru a relata din Ucraina, Markarova a spus despre jurnaliștii care acoperă războiul că „sunt la fel de curajoși și de eroici…

Citește mai mult

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina accelerează extinderea UE

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a a arătat nevoia de a accelera procedurile de extindere a Uniunii, în esență oprite de Comisia anterioară, a declarat comisarul pentru extindere, Olivér Várhelyi, pentru EURACTIV. Comentariile au venit după ce liderii UE au acordat statutul de candidat Ucrainei și Moldovei, ca un semnal de solidaritate ca răspuns la agresiunea Rusiei, iar statele membre au dat undă verde discuțiilor de aderare întârziate cu Macedonia de Nord și Albania. „Poate că acesta este singurul impact pozitiv al războiului Rusiei în Ucraina. Noi, europenii, nu numai că…

Citește mai mult

Alec Luhn, Vice News: „Jurnalismul independent din interiorul Rusiei a murit”

Cenzura rusă în legătură cu războiul pe care la declanșat în Ucraina a dus la prăbușirea jurnalismului independent în țară, izolând publicul rus de restul lumii. O modificare a Codului penal rus, care incriminează difuzarea de „informații false” despre armata federației, a fost adoptată la opt zile după invadarea Ucrainei și prevede că jurnaliştii trebuie să respecte descrierile militare oficiale ale conflictului. Cei despre care se consideră că au transmis „informații în mod deliberat false” riscă o amendă de la 3 milioane de ruble (20.600 de lire sterline) la 5…

Citește mai mult

Peste 150 de situri culturale au fost parţial sau total distruse în Ucraina

Mai mult de 150 de situri culturale au fost parţial sau total distruse în aproape patru luni de război în Ucraina, a anunţat UNESCO, citată de AFP. „Conform verificărilor efectuate de experţii săi, 152 de situri culturale au fost distruse parţial sau total din cauza luptelor, între care 70 de clădiri religioase, 30 de clădiri istorice, 18 centre culturale, 15 monumente, 12 muzee şi 7 biblioteci”, a precizat UNESCO, într-un comunicat. Trei regiuni au concentrat trei sferturi din pagube după 24 februarie, data începerii invaziei ruse: Doneţk (45 de situri…

Citește mai mult

Războiul din Ucraina a exacerbat polarizarea care amenință libertatea de exprimare

Jurnaliştii independenţi din Rusia şi Ucraina lucrează în condiţii violente, care le pun viaţa în pericol. De asemenea, trebuie să lupte împotriva propagandei, diviziunii și polarizării. Un panel de la Global Media Forum, analizat de Deutsche Welle. Jurnalistul rus în exil Mikhail Zygar a declarat grupului „Shaping the Future of Journalism in Wartime” că, într-un singur deceniu, restricțiile Kremlinului asupra jurnalismului independent au facilitat răspândirea propagandei și discursuri politic polarizat, făcând mai ușoare pentru stat izolarea și înăbușirea vocilor critice. „Războiul împotriva mass-media independente din Rusia a fost scurt și…

Citește mai mult

Turismul croat, afectat de lipsa de forță de muncă

Croația estimează un sezon turistic bun după doi ani de pandemie, dar încă nu are aproximativ 10.000 de lucrători, a declarat șeful Asociației Croate de Turism pentru N1. Veljko Ostojić a spus că invadarea Ucrainei de către Rusia a perturbat rezervările, dar lucrurile s-au mai stabilizat. O îngrijorare majoră este lipsa forței de muncă. „În acest moment, estimăm că sunt în jur de 10.000 de muncitori necesari, dar există o diferență între marii angajatori, care s-au ocupat deja de asta și cei mici, care încă încearcă să rezolve problema”, a…

Citește mai mult

Peste 100 de milioane de oameni au fugit de războaie și persecuții

Numărul de persoane forțate să fugă de conflicte, violențe, încălcări ale drepturilor omului și persecuție a depășit pentru prima dată recordul de 100 de milioane, cifră amplificată de războiul din Ucraina și alte conflicte mortale, a anunțat agenția ONU pentru refugiați. „O sută de milioane este o cifră cruntă – îngrijorătoare și alarmantă în egală măsură. Este un record care nu ar fi trebuit niciodată stability. Acest lucru trebuie să servească drept un semnal de alarmă pentru a rezolva și a preveni conflictele distructive, pentru a pune capăt persecuțiilor și…

Citește mai mult

Mexic, scena unui război total împotriva jurnaliștilor

Care sunt motivele războiului împotriva jurnaliştilor din Mexic? Cea mai letală țară pentru jurnaliști care nu activează în zone de război are o problemă tot mai mare, iar opinia publică acuză guvernul că face puțin pentru a-i proteja pe profesioniștii media, scrie en.as.com. Jurnaliştii sunt mereu expuşi riscului în exercitarea profesiei lor. Ei sunt importanți în descoperirea corupției guvernamentale, în zonele de război și în a spune povești care trebuie relatate. Profesioniștii mass-media sunt ameninţaţi peste tot. Două jurnaliste, Yesenia Mollinedo Falconi și Sheila Johana García Olivera, au fost ucise…

Citește mai mult

„Cultură” a persecutării jurnaliștilor, în Serbia

Atacurile împotriva jurnalistului sârb Slobodan Georgiev au atins apogeul când acesta a descoperit legăturile dintre fratele președintelui Aleksander Vučić, Andrej Vučić, și un om de afaceri notoriu din Kosovo, în 2019. Un videoclip a fost lansat imediat pe rețelele de socializare în care Georgiev este descris drept „mercenar străin” și „trădător”, cu o coloană sonoră a sirenelor auzite în toată Serbia în timpul campaniei de bombardare a NATO din 1999. De atunci, acuzațiile au continuat. În ultimele două luni, jurnalistul a fost acuzat că este spion bulgar, deoarece numele lui…

Citește mai mult

Agențiile de presă din Europa, decise să învingă presiunea războiului şi dezinformarea

Membrii Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA), reuniţi la conferinţa cu tema „Realitate şi ficţiune în timpul războiului şi al pandemiei de COVID-19”, desfăşurată la Sarajevo, au discutat despre posibile soluţii la criza informaţională în contextul actual, în care societatea este sub presiunea războiului, coronavirusului şi dezinformării. Clemens Pig, preşedintele EANA şi CEO al agenţiei de presă din Austria APA, a spus în deschiderea conferinţei că „orice război, încă de la început, este şi un război al informaţiei”. El s-a declarat optimist, exprimându-şi încrederea că tehnologia va fi aliatul…

Citește mai mult

Impactul major al aderării Finlandei și Suediei la NATO

Liderii finlandezi și-au anunțat convingerea că Finlanda ar trebui să se alăture celei mai mari organizații militare din lume, NATO, din cauza războiului Rusiei în Ucraina. Suedia ar putea urma în curând exemplul. În cazul în care solicită aderarea, mișcarea ar avea ramificații de anvergură pentru Europa de Nord și securitatea transatlantic, scrie AP. Nefiind neutru ca Elveția, Finlanda și Suedia se consideră în mod tradițional „nealiniate” din punct de vedere militar. Dar războiul Rusiei în Ucraina și dorința aparentă a lui Putin de a stabili o „sferă de influență”…

Citește mai mult