◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro04.05.2024

Croația. Excesele democrației

Case pentru 13 eurocenți

Legrad este un orășel cu mai puțin de 2.000 de locuitori, aflat în Croația, pe râul Drava, care formează granița cu Ungaria vecină (https://www.stiripesurse.ro/oras-casa-vinde-13-eurocenti_3203879.html): începând cu jumătatea lunii ianuarie 2023, orașul a anunțat că municipalitatea oferă o nouă rundă de case aproape gratuite, în încercarea de a atrage familii tinere să se stabilească acolo, iar prețul de plătit pentru fiecare casă este simbolic, de 13 eurocenți.

Nu este pentru prima dată când municipalitatea din Legrad recurge la acest mod intrigant de a atrage atenția și de a atrage noi locuitori. De fapt, prima dată când a făcut-o a fost în 2018. În total, au fost vândute cinci case gata să fie ocupate. Trei familii s-au mutat deja și ceea ce ne bucură este faptul că toate cele trei familii au primit un nou membru în timpul mutării lor. Acest lucru a crescut numărul de copii la grădiniţă” – a declarat primarul din Legrad, Ivan Sabolić, citat de HRT.

Italia are un program similar intitulat „Case la un euro” sau „Case pentru un euro”. Orașele franceze sunt, de asemenea, cunoscute pentru că au încercat o abordare similară pentru a-și rezolva problemele demografice. În 2023, Croația a adoptat euro ca monedă, dar înainte de aceasta a folosit kuna. Politica locală era cunoscută sub numele de „Case pentru o kuna” și, având în vedere că la momentul conversiei monetare, o kuna se tranzacționa cu 0,13 euro, asta arată cum au ajuns autoritățile la acel preț.

Există cerințe pentru potențialii solicitanți ai proprietăților cu prețuri competitive. Candidaţii trebuie să aibă sub 45 de ani, să fie într-un parteneriat marital sau extramarital și nu trebuie să aibă cazier judiciar sau să dețină alte proprietăți.

 

Feminicidul în Codul Penal

Parlamentul croat a adoptat pe 14 martie 2024 amendamente la Codul Penal în vederea înscrierii feminiciului ca infracţiune penală distinctă, ceea ce face din Croaţia al treilea stat membru al Uniunii Europene (UE) care acordă un statut juridic uciderii femeilor din cauza sexului lor, după Cipru şi Malta (https://www.stiripesurse.ro/croatia-devine-a-treia-tara-din-ue-dupa-cipru-si-malta-care-inscrie-feminicidul-in-codul-penal_3261455.html): „Prin aceste modificări, noi apărăm dreptul, siguranţa şi demnitatea femeilor şi transmitem mesajul că violenţa la care sunt supuse femeile este inacceptabilă”, anunţa la sfârşitul lui februarie 2024, prezentând proiectul de lege, premierul croat conservator Andrej Plenkovic.             

Textul adoptat prevede pedepse între 10 şi 40 de ani de închisoare, cele mai dure prevăzute de legea coată. Aceste modificări ale Codului Penal au fost adoptate cu 70 la 60 de voturi. Potrivit unor ONG-uri locale, Croaţia este al treilea stat membru UE cu cel mai mare număr de feminicide raportat la numărul de locuitori. În 2022, 2.300 de femei au fost ucise în UE de către partenerul lor sau de către un membru al familiei, potrivit Eurostat.

În Croaţia, o ţară cu 3,8 milioane de locuitori, 13 femei au fost ucise în 2022, dintre care 12 de către un apropiat, iar nouă în 2023. Guvernul a decis să propună acest text în urma uciderii în septembrie a lui Mihaela Berak, o studentă la Drept în vârstă de 20 de ani, de către un poliţist cu care a avut o scurtă relaţie. Moartea tinerei a provocat a dezbatere puternică pe tema erorilor unui sistem însărcinat să protejeze victimele şi pe tema legislaţiei. Manifestaţii au avut loc în întreaga ţară, la care s-a cerut să i se facă dreptate Mihaelei şi să se înscrie feminicidul în lege.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *