Invadarea Ucrainei de către Federația Rusă a implicat atacarea în mod repetat a rețelei electrice a Ucrainei, provocându-se astfel întreruperi la centrala nucleară Zaporojie – cea mai mare din Europa – unde este nevoie de o sursă constantă de energie pentru a preveni supraîncălzirea reactoarelor.
Situația centralei din Ucraina „nu se îmbunătățește cu nimic”
Pe 9 martie, centrala s-a oprit pentru a șasea oară de la începutul războiului, forțând inginerii nucleari să treacă la generatoare diesel de urgență pentru a-și alimenta echipamentele esențiale de răcire în funcțiune. „De fiecare dată aruncăm un zar. Și dacă permitem ca asta să continue, atunci, într-o zi, norocul nostru se va termina”, a avertizat Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) a Națiunilor Unite. În timpul unei întâlniri cu președintele Ucrainei Volodymyr Zelensky, Grossi a reiterat că situația „nu se îmbunătățește cu nimic”, deoarece luptele necruțătoare din zonă mențin instalația în pericol de dezastru.
Organismul de supraveghere al AIEA a cerut o „zonă de protecție” în jurul fabricii, dar nu a reușit să elaboreze termeni care să satisfacă atât Ucraina, cât și Rusia.
Centralele nucleare sunt proiectate să reziste la o gamă largă de riscuri, dar nicio centrală nucleară în funcțiune nu a fost vreodată prinsă într-un război modern.
Din cauza focului încrucișat repetat, ultimul reactor de la Zaporojia a fost oprit în septembrie, ca măsură de precauție. Dar puterea externă este încă esențială pentru a rula sisteme critice de răcire și alte sisteme de siguranță.
Reactoare vechi de peste 35 de ani
Jan Haverkamp, expert senior în domeniul energiei nucleare și al politicii energetice al Greenpeace, consideră că nicio țară europeană nu este pregătită pentru un eventual accident nuclear. 11 martie a marcat 12 ani de la cutremurul masiv și tsunami-ul care au provocat al doilea cel mai grav accident nuclear din istorie la centrala nucleară Fukushima Daiichi, din Japonia. Comemorarea prăbușirii catastrofale care a strămutat 160.000 de persoane și a costat guvernul japonez peste 176 miliarde de euro a fost un alt semnal al potențialei amenințări a unei scurgeri nucleare, dar o serie de alte evenimente recente au tras, de asemenea, alarma în Europa – nu în ultimul rând, războiul din Ucraina.
Reactoarele nucleare din Europa îmbătrânesc – au fost construite în medie cu 36,6 ani în urmă – iar controalele recente din Franța au descoperit crăpături în mai multe instalații.
Unii experți în energie au avertizat că fenomenele meteorologice extreme provocate de schimbările climatice ar putea reprezenta o amenințare serioasă pentru cele 103 reactoare nucleare ale UE, care reprezintă aproximativ un sfert din energia electrică produsă în blocul comunitar. „Riscurile ca Europa să înregistreze un accident mare, precum cel de la Fukushima, sunt acum realiste și ar trebui să le luăm în considerare. Nu suntem pregătiți corespunzător. Și vă pot garanta că dacă am avea un accident în Europa, va sfârși din nou în haos, la fel ca și în Fukushima”, punctează Haverkamp, citat de Euronews Next.
Fără soluții pentru deșeurile radioactive
Pe de altă parte, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, spune că viitorul sistem energetic fără carbon al UE va avea drept coloană vertebrală sursele regenerabile susținute de energie nuclear: „Realitatea este că aceste surse regenerabile vor trebui completate cu o producție stabilă de energie electrică de bază. Acesta este motivul pentru care energia nucleară este […] o soluție reală”.
Provocarea cu strategia de a alimenta sursele regenerabile cu energie nucleară este că se bazează pe funcționarea continuă a centralelor nucleare vechi. „În ultimii 70 de ani de utilizare a energiei nucleare a devenit foarte clar că energia nucleară nu își îndeplinește promisiunile, și este o problemă destul de mare, substanțială pentru direcția proliferării nucleare… și în problema deșeurilor radioactive, pentru care nu avem o soluție tehnică acceptabilă”, a spus Haverkamp.
Întreținerea unei centrale nucleare depinde de o serie de factori, cum ar fi proiectarea și istoricul de supraveghere. Dar există și alți factori care intră în joc, precum oamenii predispuși la erori, cutremure, tsunami, incendii, inundații, tornade sau chiar în cazul Zaporizhzhia, acte de război. Dezastrul de la Fukushima din 2011 a implicat o centrală nucleară veche de peste 40 de ani, iar accidentul a fost atribuit parțial unor defecte de proiectare și măsurilor de siguranță inadecvate. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com