◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.05.2024

ONU. Necesitatea unei noi arhitecturi financiare internaționale

Secretarul general al ONU și președintele Adunării Generale a ONU au cerut pe 15 aprilie  2024 o reformă urgentă a sistemului financiar global, inclusiv modul de abordare a reducerii datoriilor în numele miliardelor de cetățeni care trăiesc în țările în curs de dezvoltare.

Adresându-se la o reuniune la nivel înalt a Adunării Generale privind sustenabilitatea datoriei, Antonio Guterres a subliniat impactul paralizant al datoriilor asupra economiilor în curs de dezvoltare: „Nici un exemplu de eșec al arhitecturii financiare internaționale nu este mai flagrant decât gestionarea datoriilor. Ultimii patru ani au fost un dezastru al datoriilor”, a spus secretarul general al ONU. El a remarcat că povara deservirii datoriei externe lasă multe țări cu puține mijloace de a investi în servicii de care să beneficieze propriile populații.

 

Cifre surprinzătoare

Potrivit analizelor Națiunilor Unite, în 2023, datoria publică globală a ajuns la 313 trilioane de dolari, situația fiind deosebit de alarmantă pentru economiile în curs de dezvoltare (https://news.un.org/fr/story/2024/04/1144841): mai mult de o cincime din veniturile fiscale din 25 de țări în curs de dezvoltare au fost destinate serviciului datoriei externe, în timp ce costurile extrem de mari ale împrumuturilor au determinat țările cu o populație totală de aproximativ 3,3 miliarde de oameni – adică aproximativ 40% din populația lumii – să cheltuiască mai mult pentru plățile dobânzilor decât privind inițiativele de sănătate sau educație. „În loc de o plasă de siguranță, țările în curs de dezvoltare se confruntă cu un sistem învechit, disfuncțional și inechitabil care nu le satisface nevoile”, a adăugat domnul Guterres.

Convocată de președintele Adunării Generale, dezbaterea privind sustenabilitatea datoriilor și egalitatea socio-economică pentru toți a marcat prima discuție la nivel înalt ca parte a primei Săptămâni a Sustenabilității, organizată de ONU. Alte puncte importante de pe ordinea de zi a Adunării Generale au inclus discuții despre transportul durabil, turism și energie.

 

Agravarea inegalităților

Adresându-se Adunării Generale, Dennis Francis, președintele celei de-a 78-a sesiuni a ONU, a subliniat agravarea inegalităților dintre țările bogate și cele sărace: „Până în 2030, se estimează că 600 de milioane de oameni vor rămâne sărăciți, reflectând un progres lent, care nu atinge obiectivele noastre de dezvoltare durabilă”, a spus el, menționând că 10% din populația lumii deține 76% din bogăția lumii; toate acestea se întâmplă și va mai dura 229 de ani pentru a eradica sărăcia. „Dacă nu se face nimic pentru a remedia această situație, săracii vor rămâne literalmente în urmă, lipsiți de roadele dezvoltării. Este clar că decalajul dintre nordul bogat și sudul în curs de dezvoltare se lărgește, limitând din ce în ce mai mult șansele de viață ale oamenilor care trăiesc în Sudul mai sărac al planetei”, a spus Dennis Francis, subliind impactul acestor disparități asupra tinerilor, femeilor, persoanelor cu dizabilități și persoanelor din zonele rurale. „Dacă nu se face nimic pentru a remedia această situație, vor fi literalmente lăsați în urmă, lipsiți de roadele dezvoltării și ignorați. Este clar că acest lucru nu este nici acceptabil, nici durabil”, a mai avertizat Dennis Francis, arătând că pachetul de redresare pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, pe care l-a propus în februarie 2023, trebuie să prindă viață acum. Acest program își propune să obțină 500 de miliarde de dolari pe an finanțare suplimentară de la cele mai dezvoltate țări ale lumii, în vederea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. „Trebuie să creștem în mod semnificativ finanțarea accesibilă, pe termen lung, în primul rând prin intermediul Băncilor Multilaterale de Dezvoltare (MDB)”, a spus el, îndemnând creditorii globali să ia în considerare „pauze de îndatorare” pentru țările vulnerabile și instituțiile financiare internaționale pentru a le ajuta să-și restructureze datoria.

 

Reforme necesare

În același timp, arhitectura financiară globală trebuie reformată fundamental, în special în ceea ce privește abordarea datoriei. Acestea includ îmbunătățirea transparenței datoriilor, creșterea creditării în moneda locală și dezvoltarea de noi instrumente pentru gestionarea datoriei. „Mai presus de toate, trebuie să creștem reprezentarea țărilor în curs de dezvoltare în sistem și în toate deciziile care sunt luate. Au nevoie de un loc la masa negocierilor. Cei săraci merită un loc la această masă”, a spus domnul Antonio Guterres.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: pixabay.com

Un comentariu pentru “ONU. Necesitatea unei noi arhitecturi financiare internaționale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *