◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.06.2024

Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii

Pe 15 mai 1873, departe de țara pe care a iubit-o nespus și sub domnia căruia începea procesul de modernizare a României, la Heidelberg, în Germania, se stingea din viață domnitorul care a făcut unele dintre cele mai mari reforme în societatea românească, Alexandru Ioan Cuza. A fost deopotrivă iubit de popor și urât de oligarhia politică, mai ales de către liberali și de către marii latifundiari din Principalele Române, cu precădere de către cei cu origini fanariote.

El s-a stins în exil, înainte de vreme potrivit apropiaților săi, fiind foarte afectat de abdicarea forțată la care l-au supus cei din Monstruoasa Coaliție, o adunare de „boieri trădători”, de lideri de pe scena politică și economică românească, care nu au ezitat să apeleze la sprijin din afara țării pentru a-l detrona pe Cuza.

S-a născut într-o familie de boieri din zona Fălciului, în sudul județului Vaslui pe 20 martie 1820, la Bârlad. Părinții săi au fost Ioan și Sultana Cuza, care au avut în total trei copii. Își petrece copilăria alături de frații săi pe moșia de la Barboși, unde a absolvit și primele clase primare. Apoi a plecat la studii în Iași. A învățat carte la pensionul francez al lui Victor Cunin, unde au învățat și Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Matei Millo sau Alexandru Mavrocordat. În 1831 pleacă la Paris, pentru a finaliza liceul, obținând diploma de bacalaureat în litere — în 1835.

S-a căsătorit, cu Elena Rosetti, fiică de mari și cunoscuți boieri moldoveni, la 30 aprilie 1844, chiar în anul în care s-au cunoscut. Ceremonia nunții a avut loc la conacul din Solești, al familiei Rosetti, în satul natal al soției. Ulterior, s-au mutat în casa părinților lui Cuza, la Galați. Elena Doamna a fost o alegere cum nu se poate mai bună. I-a fost credincioasă și sprijinitoare toată viața. A îndurat mult și multe, poporul a iubit-o și a respectat-o mult pentru toate calitățile ei.

Cuza a participat la revoluția de la 1848 și ulterior și la lupta pentru unirea Principatelor. În 1849 – a fost numit președinte al Judecătoriei Covurlui, iar în 1852 – a primit funcția de director al Ministerului de Interne . A urcat în ierarhia socială, în 1855 – a primit rangul de vornic, în semn de recunoștință pentru eforturile sale în cadrul serviciului; peste doar un an, în 1856 – domnitorul Grigore Ghica l-a trecut la rang de pârcălab al orașului Galați; în 1857 – a primit gradul de sublocotenent al statului-major, căpitan, apoi maior. Tot în 1857 – în urma unor abuzuri pe care le-a semnalat, a fost ales deputat al orașului Galați; atitudinea sa demnă din timpul alegerilor ad-hoc l-au făcut cunoscut în toată Moldova și apreciat. În 1858 – a fost avansat la gradul de colonel de lăncieri, apoi ajutor al hatmanului miliției și „îndeplinitor îndatoririlor de șef al oastei Principatului Moldovei”; a fost ales deputat al alegătorilor din Fălciu. Nu este de mirare că în 1859 – pe 5 ianuarie a fost ales domn al Moldovei cu unanimitate de voturi, spre imensa bucurie a românilor din ambele Principate. În 1859 – pe 24 ianuarie a fost ales și domn al Țării Românești.

Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în ianuarie 1859 în cele două state, s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române. Acest eveniment s-a întâmplat datorită contextului extern, deoarece, în 1858, prin Convenția de la Paris, Marile Puteri au acceptat o uniune formală între cele două țări, dar cu guverne separate. Ulterior, Alexandru Ioan Cuza a unificat și Parlamentul, și Guvernul, realizând unirea politică a celor două state. Cu toate că Unirea a fost realizată de o întreagă echipă de politicieni, evenimentul a fost asociat până astăzi cu figura lui Alexandru Ioan Cuza. A devenit, la acel moment, simbolul unirii și al înfăptuirii naționale.

În scurta sa domnie a realizat numeroase reforme prin care se pun bazele statului român modern. În noaptea de 10/11 februarie a anului 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost forţat să abdice şi să părăsească imediat ţara, de către membrii „Coaliţiei potrivnice” (creată la sfârşitul anului 1862 special pentru răsturnarea domnitorului şi aducerea la tron a unui principe străin). După semnarea renunţării la tron, Cuza a fost îmbrăcat în haine civile şi scos din palat către ora 5 dimineaţa. El a trecut printre două rânduri de soldaţi, întorşi cu spatele, pentru a nu-l vedea pe fostul domnitor. A fost o măsură de precauţie luată de complotişti, stopând astfel o eventuală reacţiune a ostaşilor. Suit într-o trăsură, Alexandru I. Cuza a fost condus la casa unui apropiat a lui C.A. Rosetti, Constantin Ciocârlan. Doamnei Elena Cuza i s-a permis să rămână în palat, însă aceasta a preferat ca până la plecarea din ţară să stea în casa soţilor Davila.Locotenenţa Domnească ce s-a instituit după îndepărtarea lui Alexandru I. Cuza de la tronul ţării, a fost alcătuită din Lascăr Catargiu (reprezentantul Moldovei şi al conservatorilor), Nicolae Golescu (reprezentantul Ţării Româneşti şi al liberalilor) şi colonelul Nicolae Haralambie (reprezentantul Armatei).

 

Ileana Mateescu

Foto: Wikipedia

Un comentariu pentru “Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *