◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro27.05.2024

Cursul euro-leu este stabil, deși inflația este cea mai mare din UE. Cine pierde, cine câștigă?

Cu toate că inflația din România a crescut cu 31,7% în perioada 2021 – 31.03.2024 ( 2021 – 5,1%; 2022 – 13,8%; 2023 – 10,4%; 01.01.2024 – 31.03.2024 – 2,4%), cursul valutar pentru aceiași perioadă a crescut cu doar 2,06%, ( 31.12.2020 – 4,8694 lei/euro; 31.03.2024 – 4,9695 lei/euro). Faptul că materiile prime și materialele s-au scumpit peste devalorizarea leului dezavatajează exportatorii, astfel că aceștia își vor vedea rezultatele financiare mult diminuate. Ceea ce inhibă exporturile, așa că să nu ne mirăm că avem deficitul comercial pe care-l avem, cu încasările de rigoare, bineînțeles. Cu alte cuvinte, ne pricopsim cu un deficit de cont curent, care împreună cu deficitul bugetar, ne dă cea mai nefericită combinație posibilă, deficitele gemene. Pe de altă parte, sunt stimulate importurile. Dacă putem cumpăra mai ieftin dinafara țării, de ce să nu o facem? Astfel am ajuns să importăm produse agricole, pe când producătorii noștri agricole își aruncă produsele, sau le vând la niște prețuri care nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor.

Evident, într-o țară în care aproape toate prețurile se raportează la euro, nici nu avea cum să se întâmple altfel. Prețurile la imobile se exprimă în euro, la utilități deasemenea, la auto se exprimă în euro etc. Sigur, oficial tranzacțiile se efectuează în moneda națională, dar asta după ce se transformă din euro. La menținerea acestui curs stabil contribuie și românii plecați la muncă afară și care trimit multe miliarde de euro în țară. Vă imaginați ce s-ar întâmpla, dacă s-ar da drumul la cursul euro, pentru că BNR are grijă să mențină cursul cât mai jos, cu prețurile la imobiliare? Tot sectorul s-ar prăbuși.

Întrebarea este cum se mențin pe plus firmele exportatoare? Pentru că este greu de crezut că pot să crească prețurile în euro la produsele exportate cu rata inflației din România. Ne putem gândi la faptul că marja de profit a fost atât de mare încât își permit să meargă pe profit chiar în condițiile acestei inflații, sau ne mai putem gândi că își aduc materiile prime dinafara țării, în detrimentul economiei românești sau ne mai putem gândi că, ținând cont de stabilitatea cursului euro/leu, își transformă profiturile din lei în euro, la cursul stabil pe care-l avem,  înainte de a le externaliza, pentru companiile străine, iar cele românești sau străine, deasemenea, cu plata dividendelor în euro.  Sigur, totul este cât se poate de legal, dar marele pierzător este poporul român: salariat, mic angajator, producători de materii prime și materiale, în varii sectoare de activitate, mici agricultori etc. deoarece în loc să valorificăm potențialul propriu, importăm. Pe de altă parte, creșterea cursului euro/leu ar duce la creșteri și mai mari de prețuri. Așadar avem o problemă, iar menținerea echilibrului nu este tocmai ușor de făcut, necesită reglașe extrem de fine. De aceea, guvernul ar trebui să se abțină la a intra cu impozite și taxe suplimentare peste companii, de azi pe mîine, soluția cea mai corectă este aceea de a restrânge cheltuielile bugetare. Nu inventăm noi roata, au făcut-o Germania și Franța, de exemplu.

Și mai este un aspect, foarte important, care afectează întreaga populație, dar mai ales pe cei cu venituri mici și pe pensionari: rata inflației este o medie, iar prețurile de consum au crescut cel mai mult la produsele de bază, acestea ajungând, la unele produse, să fie și peste 50% într-un singur an, în 2022, deși pe medie a fost de 13,8%.

 

Alexandru Tamba

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *