Nu participă la sancțiunile împotriva Rusiei
Președintele Croației, Zoran Milanovic, afirmă că sancțiunile impuse de Occident împotriva Rusiei nu pot reprezenta o soluție pentru a opri războiul din Ucraina: „Planul nu poate fi înlăturarea lui Putin, planul nu poate fi reprezentat de sancțiuni, acestea sunt baliverne, nu vom obține nimic, nici măcar pe Milosevic nu l-au înfrânt cu sancțiuni. Ei (SUA – n.n.) merg din război în război – Ce ar trebui să fim? Sclavi americani?”, a spus acesta pe 15 ianuarie 2023 (Președintele Croației sare în apărarea Rusiei (cursdeguvernare.ro). Comentariile președintelui apar în contextul în care premierul croat Andrej Plenkovic, cu care se află în conflict deschis, a declarat în timpul unui interviu acordat săptămâna trecută presei franceze că decizia țării sale de a nu participa la misiunea UE de a sprijini armata ucraineană este una „istoric de greșită”. Parlamentul de la Zagreb a respins prin vot participarea Croației la această misiune a blocului comunitar pe 16 decembrie 2022.
Zoran Milanovic a refuzat să ia în considerare propunerea guvernului ca ţara sa să se alăture misiunii UE pentru Ucraina, afirmând că țara sa nu trebuie să fie implicată în război şi că propunerea ar încălca Constituţia, întrucât nu clarifică baza pentru declararea Ucrainei ţară aliată, în contextul în care ea nu este nici membră a UE, nici a NATO. „Washingtonul și NATO duc un război proxy împotriva Rusiei prin Ucraina și viceversa, însă dacă nu ai un obiectiv final, dacă nu ai vreun plan, se va sfârși ca în Afganistan”, a adăugat Zoran Milanovic.
Nu participă la antrenarea soldaților ucraineni
După ore de dezbateri aprinse, care au reflectat diviziunile profunde dintre premier şi preşedintele ţării, Parlamentul de la Zagreb a respins la limită pe 16 decembrie 2022, o propunere prin care Croaţia ar fi urmat să se alăture Misiunii UE de sprijinire a armatei ucrainene (Croaţia respinge propunerea de a se alătura misiunii UE care îi antrenează pe soldaţii ucraineni – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri): era nevoie de o majoritate de două treimi pentru a aproba propunerea ca până la 100 de soldaţi ucraineni să fie antrenaţi de Croaţia în 2023 și 2024. Preşedintele Zoran Milanovic, care este comandantul suprem al forţelor armate croate, nu a fost însă de acord cu această propunere. Din cei 107 de deputaţi care au votat, 97 au susţinut-o şi 10 au votat împotrivă. Parlamentul croat are 151 de membri. Deputaţii opoziţiei au declarat că nu doresc să devină ostaticii neînţelegerilor politice de la vârful puterii şi au spus că în Constituţie nu este prevăzut ca Parlamentul țării să voteze în chestiuni aprobate în mod normal de preşedinte în acord cu guvernul.
Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina începută în februarie 2022, Uniunea Europeană a convenit în octombrie 2023 să înfiinţeze Misiunea de Asistenţă Militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) şi a numit un general polonez pentru a conduce antrenamentele care au loc, în cea mai mare parte, în Polonia.
Preşedintele croat Zoran Milanovic a refuzat să ia în considerare propunerea guvernului ca, Croaţia să adere la EUMAM Ucraina. În consecinţă, Guvernul a trimis apoi propunerea Parlamentului, sperând să obţină majoritatea de două treimi necesară pentru a adopta decizii în materie militară. ”Participarea la această misiune militară este o decizie coerentă, principială şi raţională a Croaţiei, în interesul său naţional”, a declarat premierul Andrej Plenkovic înaintea votului, respingând criticile potrivit cărora ar fi fost încălcate procedurile legale.
Încă dinainte de declanşarea invaziei ruse în Ucraina, preşedintele Milanovic s-a făcut remarcat prin declaraţii care făceau din Croaţia o voce oarecum singulară în UE. El a spus că nu este de acord cu aderarea Ucrainei la UE şi NATO şi că nu este de acord în principiu cu extinderea NATO, poziţii interpretate ca fiind pro-ruse, care au fost taxate de premierul Andrej Plenkovic, calificându-le drept scandaloase şi ruşinoase şi a dat asigurări că nu reflectă opinia guvernului său.
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: Wikipedia