George Topîrceanu, poetul rapsodiilor de primăvară – 135 de ani de la naștere
„Şi-am stat la un unchi, pe Romană,/ Ţiu minte… dar unde n-am stat?/ La domnul Manuc, o persoană/ Cu nasul puţin coroiat;/ La doamna Mary, pe Regală/ (O, cum mă ruga să nu plec!/ Mi-a scris chiar o carte poştală);/ Pe strada Unirii la Şbeck;/ Pe Grant, lângă birtul lui Sbierea;/ Pe Witing, pe Tei la Confort,/ M-a dus pretutindeni puterea/ Aceluiaşi tainic resort. C-aşa mi-e viaţa – o goană,/ Şi astfel durerile trec…/ Rămâi sănătoasă, cucoană,/ Că-mi iau geamantanul şi plec!” (George Topîrceanu, “Balada chiriașului grăbit”) Nu departe de…