◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro05.05.2024

Evenimente

In memoriam dr. Constantin Lupescu 

În urmă cu două decenii, la data de 24 iulie 2003, se stingea din viață o mare personalitate a Gorjului și a medicinei, doctorul Constantin Lupescu, la vârsta de 98 de ani. Format la școala românească de medicină din perioada interbelică, posesor al unei solide culturi umaniste și cu valori morale incontestabile, doctorul Constantin Lupescu a trebuit să facă față multor încercări de-a lungul vieții. De fiecare dată, însă, a reușit să răzbată datorită profesionalismului său recunoscut. În locuința sa de pe strada Gl. Gheorghe Magheru din Târgu Jiu au

Citește mai mult »

Comemorarea Pogromului de la Iași, din 29 – 30 iunie 1941. A IX-a ediție, 24 – 30 iunie 2023

În perioada 24 – 30 iunie 2023 s-au comemorat 82 de ani de la cel mai mare masacru antisemit din România, cunoscut drept „Pogromul de la Iași”, pogrom inițiat de generalul Ion Antonescu, fiind uciși atunci mii de evrei.  Evreii care au supraviețuit masacrului de la Chestura de Poliție au fost duși la gară și urcați în vagoane de marfă, închise ermetic. Era ”trenul morții”. Înghesuiți, fără apă și aer, evreii erau purtați cu acel tren al groazei în zona Moldovei, ajungând ca aceste ființe umane, în lipsa apei, să-și bea

Citește mai mult »

Noul Război Rece începe lângă noi, în estul Europei și se extinde în Pacific

Agresiunea Federației Ruse în Ucraina începută în 2014, odată cu ocuparea peninsulei Crimeea și continuată cu secesiunea teritoriilor rusofone din estul țării și invazia din 24 februarie 2022, marchează sfârșitul unei epoci de relativă pace în această parte a Europei. Rusia era parte ,,asociată’’, să zicem, a acestei situații și, câtă vreme a fost suficient de slabă politic și militar – era Elțîn – nu s-a manifestat în vreun fel, cu excepția unor scurte episoade în perioada conflictului din fosta Iugoslavie. În condițiile invadării Ucrainei, o nouă Cortină de Fier

Citește mai mult »

Titu Dinuț, la a douăsprezecea carte de cugetări & aforisme : „Coșuștisme”

Despre poetul severinean Titu Dinuț am avut prilejul să scriu în mai multe rânduri, remarcând vocația de „polihistor” a scriitorului, de la vocația de poet și prozator (volume și antologii lirice, povestiri, romane), la cercetarea literară și documentarea culturală (eseuri și monografii). Între acestea, o mențiune aparte merită cele 12 cărticele, de „Levanterișuri”, „fântânișuri”, „vârtelnițe” & „maidaneze”, cea mai recentă fiind intitulată „COȘUȘTISME” (Ed. Hoffman, Caracal, 2023, 140 p.), încheiată cu o postfață de Florian Copcea, „Nestemate pentru (în)zidirea gândului…”, în care criticul remarcă prestidigitația lexicală și spiritul inovator al

Citește mai mult »

Deșeurile de medicaente care ajung în pânza freatică, în atenția UE

În fiecare an, stația de tratare a apei din Uppsala, Suedia, procesează aproximativ 20 milioane de metri cubi de apă uzată. Un cocktail de poluanți puternici – reziduuri de la medicamente împotriva depresiei, inflamației, anxietății și hipertensiunii arteriale – au fost detectați în apă. „Vorbim de nanograme pe litru. Deci este un nivel foarte scăzut. Dar unele dintre substanțe ar putea avea un efect negativ asupra mediului acvatic”, spune Anna Maria Sundin, inginer de dezvoltare la Uppsala Vatten. Astfel de reziduuri farmaceutice pot afecta grav organele interne și ciclurile reproductive

Citește mai mult »

Festivalul „Ceau, Cinema!”, la Timișoara

Cea de-a X-a ediţie a Festivalului „Ceau, Cinema!” aduce, în perioada 12-16 iulie, la Timişoara, proiecţii speciale, între care documentarul „Arsenie. Viaţa de apoi” (2023), de Alexandru Solomon, „Mammalia” (2023), de Sebastian Mihăilescu, „Ordinary Failures” (2022), al doilea lungmetraj al Cristinei Groşan, şi „EO” (2022), cel mai nou film al marelui regizor polonez Jerzy Skolimowski. În programul festivalului se regăseşte şi un clasic la cinematografiei franceze, „Lumină de vară” (1943), al marelui regizor Jean Gremillon, o dramă care tratează relaţiile amoroase complicate, peliculă care marchează împlinirea a 80 de ani

Citește mai mult »

Zilele Filmului Românesc 2023 la Casa del cinema, din Roma

În perioada 7-9 iulie 2023, Ambasada României în Republica Italiană, Asociația Dacin Sara din București, Centrul Național al Cinematografiei din București, Accademia di Romania in Roma și ProEvent – Roma, în parteneriat cu Casa del Cinema – Roma, Biblioteca Europea – Roma și Digital World Printing – Roma și cu patronajul Primăriei Romei – Departamentul de Cultură, organizează Zilele Filmului Românesc 2023 la Casa del Cinema din Roma.   La ceremonia de deschidere a Zilelor Filmului Românesc de la Roma, ce va avea loc vineri, 7 iulie 2023, ora 18:30, la Casa del Cinema din Roma (Largo Marcello

Citește mai mult »

O antologie de fabule alcătuită de „gâlcevistul” arghezian Puiu Răducan: „De la Esop la Urmuz- Fabule”

L-am cunoscut pe bătătarnicul iubitor de cultură Puiu Răducan cu prilejul unor ediții recente ale Festivalurilor dedicate lui Mihai Eminescu (din ianuarie și iunie) organizate în Țara Severinului (Drobeta Turnu-Severin, Orșova, Băile Herculane) de scriitorul și promotorul Florian Copcea. Participant fervent și în câteva rânduri chiar laureat, dl Puiu Răducan ilustrează spiritul unui pasionat om de cultură, care recent s-a întors de la frații noștri din Transcarpatia, intenționând să scrie o monografie despre „Românii dimprejurul României”. În vara aceasta, după cum ne-a mărturisit într-o întrevedere ce a avut loc la

Citește mai mult »

Ce fac câștigătorii Nobel cu premiul în bani…

Laureaţii premiilor Nobel folosesc uneori în moduri surprinzătoare libertatea de care dispun de a cheltui cele opt milioane de coroane suedeze (925.000 de euro) care însoţesc prestigioasa medalie. De pildă, francezul Serge Haroche, care a primit Nobelul pentru fizică în 2012, a declarat că nu a avut timp să se gândească la bani. Totuşi, el a mărturisit că are în vedere, ca mulţi alţii, să investească în domeniul imobiliar. Austriaca Elfriede Jelinek (premiul Nobel pentru literatură în 2004) a afirmat că acesta îi va garanta independenţa financiară. Sir Paul Nurse

Citește mai mult »

Diplomați celebri

De-a lungul timpului, personalități publice cu mare anvergură au fost desemnate de statele lor să le reprezinte la nivel diplomatic. Ca ambasadori pot fi regăsiți în istorie actori, compozitori, astronauți, scriitori, inventatori… Una dintre personalitățile remarcabile ale istoriei SUA, unul dintre „părinții fondatori” ai Statelor Unite, Benjamin Franklin, a rămas în istorie ca un inventator redutabil, om de știință, activist civic, pionier al electricității. Foarte iubit pentru descoperirile sale de marcă, Franklin a fost desemnat Ambasador al Americii în Franța. De-a lungul misiunii sale, a fost un element catalizator al

Citește mai mult »

Marius Manta a primit Premiul şi Medalia Eminescu „Teiul de aur”

Cu aproximativ doi ani în urmă, criticul literar Marius Manta, redactor al Revistei „Ateneu”, a fost recompensat pentru poezie şi critică literară, implicit pentru cele cinci volume publicate („Literaturbahn”, 2014; „Tată şi fiu. Momente”, 2015; „Ucenic la iconari”, 2017; „Cronofiabile”, 2020; „Interviuri”, 2020) cu Premiul și Medalia Eminescu „Teiul de argint”, la Botoşani, în cadrul Zilelor „Eminescu”, organizate de Biblioteca „Mihai Eminescu”, sub egida Consiliului Judeţean Botoşani. Doina Cernica, gazetar şi scriitor, aprecia cu acel prilej: „Calitatea lecturii sale decurge din cultură, gust artistic, dintr-un larg orizont de interes şi

Citește mai mult »

„Libertate și modele”, un nou proiect al Fundației Culturale Memoria

Fundaţia Culturală Memoria lansează un nou proiect cultural-educațional: „Libertate și modele”. Istoria recentă a României prin benzi desenate și interviuri în perioada iunie 2023 – octombrie 2023, la Bruxelles, Charleroi, Luxemburg şi Bucureşti. Proiectul include ateliere de benzi desenate cu Mihai Grăjdeanu şi ateliere de istorie orală cu Cosmin Budeancă; expoziţia BD Historia: Libertate şi modele. Istoria recentă a României prin benzi desenate şi interviuri. Autor: Mihai Grăjdeanu; lansări editoriale, traduceri. Acest proiect este co-finanţat de Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR 2023 – program de finanţare pentru proiecte culturale

Citește mai mult »