Laureaţii premiilor Nobel folosesc uneori în moduri surprinzătoare libertatea de care dispun de a cheltui cele opt milioane de coroane suedeze (925.000 de euro) care însoţesc prestigioasa medalie.
De pildă, francezul Serge Haroche, care a primit Nobelul pentru fizică în 2012, a declarat că nu a avut timp să se gândească la bani. Totuşi, el a mărturisit că are în vedere, ca mulţi alţii, să investească în domeniul imobiliar. Austriaca Elfriede Jelinek (premiul Nobel pentru literatură în 2004) a afirmat că acesta îi va garanta independenţa financiară. Sir Paul Nurse (medicină, 2001) nu a ratat ocazia să-şi facă un face-lift la motocicletă, iar Richard Roberts (tot medicină, dar în 1993) şi-a instalat în faţa casei un teren de croquet. Americanul Philip Sharp (medicină, 1993), care şi-a cumpărat un conac vechi, a admis că „banii sunt una din părţile bune ale premiului”.
Laureaţii premiilor Nobel pentru pace au de regulă opţiuni mai limitate, datorită încărcăturii simbolice a distincţiei, arată „AFP”. Personalităţi politice, organizaţii sau militanţi cunoscuţi, aceştia se află sub lumina reflectoarelor şi trebuie să explice ce fac cu banii. Mulţi dintre ei, ca preşedintele SUA Barack Obama în 2009 şi Uniunea Europeană în 2012, au donat banii unor organizaţii de caritate. Alţii îşi susţin propriile proiecte, cum a făcut laureatul premiului din 2008, fostul preşedinte finlandez Martti Ahtisaari, care a anunţat că va finanţa grupul de soluţionare a conflictelor pe care l-a înfiinţat.
Un caz aparte a fost cel al preşedintelui american Woodrow Wilson (1920), care a vrut să-şi asigure viitorul pentru când îşi va termina şi al doilea mandat la Casa Albă şi a depus banii la o bancă suedeză. (R.I.)