◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro27.04.2024

Evenimente

LA MULȚI ANI, MĂDĂLINA FĂRCAȘ… !

Opt iulie atemporal, Ziua Astrală a Legilor Belagine! Se dedică și se dăruiește Copilei Legilor Belagine, dr. Mădălina Fărcaș! De ziua sa! ne-ar trebui cuptoare dacice și pe zamolxe zeu olar să-i înâlțăm în ceruri temple și s-o înmiresmăm ca pe-un altar ea este scrierea pe cer a Raiurilor Zamolxe belaginul îi este alfabet este scrierea păstrată printre astre având însemnele înscrisului pelasgo-get pe chipul ei mai blând decât lumina se-ntinde gloria Troiei ca o răstignire iar de pe ziduri tracii îi cer regește să le ridice pe ruine columne

Citește mai mult »

VERGINIA VEDINAȘ  între etica dreptății și pedagogia academică / Interviu de Claudia Motea 

Prima întâlnire cu doamna avocat prof. univ. dr. Verginia Vedinaș am avut-o chiar la unul dintre spectacolele mele, ”Iubește-mă…America!”, jucat la Teatrul Arte dell Anima din București. A fost o întâlnire emoționantă cu multă căldură sufletească și admirație reciprocă. Cea de-a doua întâlnire a noastră, după mai bine de trei ani, a avut o menire clară, pentru că, aflând atâtea lucruri impresionante despre această doamnă, m-am gândit să le împărtășesc cu dumneavoastră, iubiți cititori, aducând astfel în prim plan, ca un semn de aleasă prețuire, viața unui Om demn și

Citește mai mult »

Directorul Revistei ˝Destine literare˝ din Canada, împlinește 74 de ani

La 7 iulie 2021, prietenul românilor și al sătmărenilor, Alexandru Cetățeanu, directorul Revistei Destine literare și a cenaclului cu aceeași denumire împlinește 74 de ani. Îi spun La mulți ani ! Multă sănătate ! Sigur că s-ar cuveni a scrie despre el o carte destul de voluminoasă. Dar pentru că pagina mea CULTURĂ găzduită de cotidianul Gazeta de Nord-Vest… este doar o pagină, mă limitez în a publica dedicația pe care romancierul și istoricul Vasile Moiș i-o face canadianului de origine română în unul din cele 20 de volume (din

Citește mai mult »

SIP condamnă asasinarea jurnaliștilor din Haiti și Mexic

             Societatea Interamericană de Presă – SIP a condamnat asasinarea jurnalistului Diego Charles, crimă petrecută în timpul unor schimburi de focuri care au avut loc în Port-au-Prince, capitala statului Haiti. De asemenea, SIP a solicitat investigarea cazului, pentru a se afla care au fost adevăratele motive ale asasinatului. Diego Charles și alte 14 persoane au fost ucise în timpul unui atac care  a avut loc într-un cartier al capitalei haitiene. Potrivit poliției, împușcăturile împotriva civililor ar fi fost o represiune efectuată de aliații  polițistului sindicalist Guerby Geffrard care

Citește mai mult »

A apărut Revista „CADRAN (Jurnal Mureșean)”, 6/2021

Spațiul alocat inițial acestei publicații se dovedește a fi neîncăpător pentru ofertele acelor jurnaliști „freelancer”, cei mai mulți cu vechime „în câmpul presei”, fără a fi avut însă „carte de muncă” și fără a fi fost plătiți pentru munca lor. C-așa-i în „capitalismul multilateral dezvoltat”, în care s-a ajuns, cel puțin în multe locuri din provincie, pasiunea, voluntarismul încercând să mai mențină în viață o profesiune hărțuită din toate părțile, în condițiile în care presa tipărită, în multe cazuri, trăiește sub aparate. Noul număr al revistei Cadran (jurnal mureșean), adună

Citește mai mult »

REVISTA „VATRA VECHE” LA BORNA 150

Revista „Vatra veche”, fondată în 2009, ca o reacție la schimbarea de direcție a revistei „Vatra”, seria Romulus Guga, care a apărut începând cu aprilie 1971, a ajuns la borna 150. Noua revistă de cultură târgu-mureșeană a reușit în aproape treisprezece ani de apariție să umple un gol, resimțit nu doar de mureșeni, ci și de cei care, cândva, erau susținători și colaboratori ai revistei care, la rândul ei, era continuatoarea unei tradiții care datează din 1894, când, la București, Ioan Slavici, I.L. Caragiale și George Coșbuc au pus bazele

Citește mai mult »

CALL FOR ENTRIES Bienala Albastră 2021

În vremuri tulburi, mai mult ca oricând, repunerea în discuție a ceea ce este esențial se impune în mod natural: esențial în viață, esențial în artă, necesar supraviețuirii, indispensabil. Definirea artei în esența sa este o preocupare veche de milenii a filosofilor. De la Platon, care consideră că esența artei este imitarea realității, la Wittgenstein, care sublinia că nu există trăsături comune tuturor operelor de artă, ci doar similitudini în proporții diferite, până la Arthur Danto și identificarea greșelii de a lega esența artei de proprietăți ale lucrărilor artistice, încercarea

Citește mai mult »

4 iulie – a 245-a celebrare a Zilei Independenţei Statelor Unite

N. Iorga: „Tot ce este în America idealism şi virtute vine în rândul întăiu de la dânsul – George Washington” Polihistorului Nicolae Iorga – de la nascerea căruia s-au împlinit, în iunie trecut, 150 de ani – nu i-au fost străine procesele istorice ce au definit „mişcarea” lumilor în diversele epoci, din Antichitate până în vremea sa. Pentru el, istoria Lumii Contemporane nu începea – cum era acreditat în mediile savante şi populare cu anul 1789, al debutului Marii Revoluţii Franceze, ci cu Revoluţia Americană, simbolizată prin Declaraţia de Independenţă

Citește mai mult »

4 iulie – Sărbătoarea naţională a Statelor Unite ale Americii. Aniversarea proclamării independenţei

La 4 iulie 1776 a fost adoptată „Declaraţia de Independenţă” (redactată de Thomas Jefferson, Benjamin Franklin şi John Adams) şi votată de reprezentanţii celor 13 colonii engleze din America de Nord. „Declaraţia” făcea un aspru rechizitoriu politicii britanice în colonii şi justifica desprinderea acestora de Marea Britanie (neatârnare recunoscută prin Tratatul de pace de la Paris din 3.IX.1783). 4 iulie 1776 marchează încheierea primei perioade a Războiului de independenţă al coloniilor engleze din America de Nord (1775–1783).   leviathan.ro

Citește mai mult »

517  ani de la „MOARTEA PUTERNICULUI ÎMPĂRAT SENIN AL ROMÂNIMII”

Astfel îl numește Nicolae Iorga pe cel mai ilustru Domn al Moldovei și al tuturor românilor din toate vremurile. Tot marele savant scrie: „În ziua de 2 iulie 1504 Ştefan-vodă cel Mare se stingea de o moarte blândă la Suceava, în desăvârşita pace măreaţă ce se boltea asupra întregei ţări pe stâlpii puternici ai biruinţelor sale”. Acea „moarte blândă” probabil fiind mulțumirea lui Dumnezeu pentru truda sa pe pământ. Știm cu toții că Ștefan cel Mare a avut o viață și o domnie agitată, neliniștită, el s-a consacrat consolidării statului

Citește mai mult »

Jubileu REȘIȚA, 250 DE ANI DE INDUSTRIE

Astăzi se sărbătoresc 250 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița. Acum doi ani am primit din partea arhivistului Diecezei Romano-Catolice Timișoara, dr. Claudiu Sergiu Călin, copia înregistrării în matricolă a sfințirii celor două cuptoare. Înregistrarea se găsește la: „Matricula Baptisatorum, Copulatorum, Defunctorum 1758-1773 [et Conversorum, cum Status Animarum et informationes historicae] Paroeciae Karassova” (pagină nenumerotată, spre finalul volumului). Textul în original în latină și traducerea în limba română și germană:  Annô ut Supra [1771]

Citește mai mult »

Principatele Române au fost menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România (2 iulie 1849)

Acum 172 de ani (2 iulie 1849) Principatele Române au fost menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România, rămas definitiv după Unirea acestora (1859). Este vorba de „Proiectul de pacificare”, semnat la Seghedin (Szeged), de către Lajos Kossuth, guvernatorul Ungariei, respectiv, de către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române. leviathan.ro

Citește mai mult »