◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro02.05.2024

Evenimente

517  ani de la „MOARTEA PUTERNICULUI ÎMPĂRAT SENIN AL ROMÂNIMII”

Astfel îl numește Nicolae Iorga pe cel mai ilustru Domn al Moldovei și al tuturor românilor din toate vremurile. Tot marele savant scrie: „În ziua de 2 iulie 1504 Ştefan-vodă cel Mare se stingea de o moarte blândă la Suceava, în desăvârşita pace măreaţă ce se boltea asupra întregei ţări pe stâlpii puternici ai biruinţelor sale”. Acea „moarte blândă” probabil fiind mulțumirea lui Dumnezeu pentru truda sa pe pământ. Știm cu toții că Ștefan cel Mare a avut o viață și o domnie agitată, neliniștită, el s-a consacrat consolidării statului

Citește mai mult »

Jubileu REȘIȚA, 250 DE ANI DE INDUSTRIE

Astăzi se sărbătoresc 250 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița. Acum doi ani am primit din partea arhivistului Diecezei Romano-Catolice Timișoara, dr. Claudiu Sergiu Călin, copia înregistrării în matricolă a sfințirii celor două cuptoare. Înregistrarea se găsește la: „Matricula Baptisatorum, Copulatorum, Defunctorum 1758-1773 [et Conversorum, cum Status Animarum et informationes historicae] Paroeciae Karassova” (pagină nenumerotată, spre finalul volumului). Textul în original în latină și traducerea în limba română și germană:  Annô ut Supra [1771]

Citește mai mult »

Principatele Române au fost menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România (2 iulie 1849)

Acum 172 de ani (2 iulie 1849) Principatele Române au fost menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România, rămas definitiv după Unirea acestora (1859). Este vorba de „Proiectul de pacificare”, semnat la Seghedin (Szeged), de către Lajos Kossuth, guvernatorul Ungariei, respectiv, de către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române. leviathan.ro

Citește mai mult »

Tezaur viu

La 3 iunie 2021, un fost combatant al luptelor de la Cotul la Donului, prof.C.I.Năstase, a urcat pe scara vieții până la ”borna106 ani”! Cu acest prilej, Generalul de Brigadă in Retragere, prof.CI Năstase, cel mai longeviv senior al Mioveniului, a fost sărbătorit cum se cuvine de administrația locală, inclusiv de Gen(r) Nicolae Ciucă- Ministrul Apărării Naționale, prezent la eveniment. Domnia sa i-a înmânat sărbătoritului Emblema de Onoare a Armatei Române – cea mai înaltă distinctive militară onorifică din sistemul și însemne militare ale țării. Ca jurnalist, cu peste 70

Citește mai mult »

În slujba adevărului

În inima academicianului Gheorghe Baciu ai impresia că nu încape doar Basarabia, ci şi întregul neam românesc. Pentru că prin cărţile pe care le scrie, se pune-n slujba semenilor săi, încercând să-i demaşte pe cei care-s îndrăgostiţi de minciună şi sunt împotriva Adevărului. Citindu-l, ai impresia că sufletul lui este totul numai rană. O rană care sângeră prin fiecare cuvânt. De aceea l-aş numi pe savantul-medic Gheorghe Baciu – un oştean în oastea Dreptăţii, pe care nu-l poate scoate nimeni din câmpul de luptă. Pentru că are un singur scop:

Citește mai mult »

Călători printre genii

O carte despre Publius Ovidius Naso şi Mihai Eminescu, scrisă de Geanina Iovănescu şi Emil Şimăndan,  La Editura Fundaţiei „Ioan Slavici” din Arad, a apărut, recent, volumul  „Călători singuratici pe un arhipelag de dor. Întâlnire cu Publius Ovidius Naso şi Mihai Eminescu”, publicat de Geanina Iovănescu şi Emil Şimăndan,  Cei doi jurnalişti arădeni se apleacă asupra unui subiect inedit şi anume asocierea marelui poet naţional, Mihai Eminescu, cu poetul tomitan, Publius Ovidius   Naso.   Încă   din   titlul   volumului   putem   desluşi   călătoria   celor

Citește mai mult »

Lavinia Betea – Tovarășa. Biografia Elenei Ceausescu

De ce am scris această carte Elena Ceaușescu n-a ținut jurnale, n-a scris bilețele, nici scrisori… N-a lăsat în urmă reflecții despre  viața ei.  Hazardul, voluntarismul sau întâmplarea să fi prevalat în acest destin? În pofida avalanșei de informații politice, rețetele câștigului și pierderii puterii nu ne sunt mai limpezi decât strămoșilor din vechime.  Umbra celei de-a cincea faraoane din dinastia a 18-a a Egiptului, bunăoară, învolbură încă judecata istoricilor. În urmă cu trei milenii și jumătate, Maat ka ra Hatsepsut, soție, soră vitregă și regentă a lui Tutmes al

Citește mai mult »

   INVAZIA

      Dincolo de summit-uri, agende, deal-uri, programe de mai multă sau mai puțină reziliență, un fapt este cert. Omenirea se află în derivă. Viața trăită în fals și derizoriu capătă proporții apocaliptice.     De-a lungul secolelor, butada a guverna înseamnă „a minți” a străbătut nestingherită culturile mai mici sau mai mari. Încă nu ne-au invadat extratereștrii, omuleții verzi sau alte ființe energetice, în schimb, ne-au invadat șobolanii. La propriu. Purtătorii ciumei. Încă o dată se dovedește că marii scriitori ai lumii au fost niște vizionari. De data aceasta, mă gândesc

Citește mai mult »

Lavinia Betea – Ceaușescu și epoca sa

Cuvânt către cititor La peste trei decenii de la căderea regimului Ceaușescu și de la moartea dictatorului român, o monografie științifică a vieții și lumii acestuia era necesară. Aici nu este neapărat vorba numai de necesitatea pentru știința istorică, ci și pentru opinia publică și nu este în această formulare niciun reproș că nu s-a scris până acum o asemenea amplă carte. Reproșul nu are rost din punctul de vedere al „meseriei de istoric” (Marc Bloch), pentru că biografia unui asemenea personaj nu se poate scrie decât după acumularea unei

Citește mai mult »

Primul eveniment din proiectul „Alecsandri 200” va avea premiera în 27 și 28 iunie 2021 la Teatrul Național din Iași

În această vară, pe 21 iulie 2021, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, om politic, director al Teatrului Național din Iași în perioada 1840-1842. Sărbătoarea este întregită de cei 115 ani împliniți de la inaugurarea statuii poetului, monument amplasat în fața Naționalului ieșean și de cei 65 de ani de când instituția poartă numele creatorului teatrului românesc. Teatrul Național din Iași demarează amplul proiect Alecsandri 200, deschis cu prima producție din seria evenimentelor dedicate acestei aniversări, spectacolul Acum râde printre lacrimi veselul Alecsandri. Premiera va

Citește mai mult »

Serata Culturală ”Atitudini vechi și noi”, iunie 2021

Miercuri, 23 iunie 2021, la Muzeul de Artă ”Ion Ionescu-Quintus” Ploiești s-a desfășurat Serata Culturală ”Atitudini vechi și noi”, organizată de cenaclul cu același nume în colaborare cu UZPR Prahova. Moderatorul acesteia a fost scriitorul Gelu Nicolae Ionescu. La activitate au participat scriitori, jurnaliști, profesori, soliști instrumentiști. În prima parte a manifestării, jurnalistul Claudius Dociu, președintele UZPR, filiala Prahova, a prezentat cartea ”Arta vorbitului în public.” Autorul a vorbit despre originea și scopul acestei lucrări de a forma deprinderi de comunicare corectă și eficientă, despre relația dintre artă și știință

Citește mai mult »

Marian Nencescu într-o maieutică neconfortabilă

        Deși autorul își intitulează dialogurile ca fiind „confortabile”, adică neiritante și în limitele cumsecădeniei, cred că Șerban Cionoff, a observat bine, în rândurile sale prefațatorii, că „numai confortabile nu sunt” și l-a înțeles mai bine decât a lăsat de înțeles însuși autorul.       Nu ascund că sunt un mare cititor de interviuri și nu cred că din lecturile mele lipsesc prea multe lucrări de acest gen. Cât privește cartea lui Marian Nencescu, Dialoguri confortabile (UZP, București, 2021), pot spune că m-a găsit într-o perioadă aridă, când chiar simțeam nevoia unei

Citește mai mult »