Jurnalistul se plasează mereu între vremuri, vreme și vrere. Deontologia profesională obligă la acțiuni continue pentru o informare promptă și corectă a cetățeanului. Și totuși, în această perioadă în societate sunt multiple diferențe de cuget și atitudine, multe chiar contradictorii.
În ultimele săptămâni, după calendarul creștin-ortodox încadrate în Postul Mare al Învierii Domnului, mai mulți jurnaliști ai filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș au evitat disputele pe teme electorale și de pregătire a „minivacanței” și s-au implicat cu răspundere în acțiuni cu conotații religioase, păstrând predominată starea de pioșenie și evlavie.
Perioada Postului a debutat cu o acțiune „In memoriam”, de evocare a unor importante personalități trecute în eternitate, care au însemnat referințe pentru jurnalistica românească. Preotul paroh Vasile D. SUCIU (nou membru UZPR) ne-a prezentat ultimul număr al Revistei „Vatră nouă” (din comunitatea locală Giarmata Vii), cu suplimentul religios ICONOSTAS. În săptămâna următoare, părintele jurnalist Valentin BUGARIU a prezentat noua creație a scriitorului Adrian Georgescu, „Întâmpinarea Domnului” (Editura Stefadina, București, 2024), lansând cu această ocazie și al 49-lea număr al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”.
A urmat acțiunea de mare încărcătură spirituală, din ziua de 18 aprilie, UZPR alăturându-se în organizare Academiei Române – filiala Timișoara precum și Mitropoliei Banatului. Conferința duhovnicească cu tema „Judecata Nevinovatului din Nazaret”, susținută de ÎPS Părinte IOAN, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a trezit un interes remarcabil, Aula Academiei devenind neîncăpătoare, iar conținutul s-a constituit în reale învățături pentru auditoriu. Înaltul ierarh, subliniind rolul paradoxal al tâlharului care L-a apărat pe Iisus, a atras atenția „Să nu judecăm imediat și să dăm verdicte; mai întâi să-i ajutăm și apoi să-i judecăm pe oameni”. Două întâlniri de la sediul UZPR din Timișoara, au fost rezervate temei „Ierusalimul – Cetatea pătimirii și a Învierii Mântuitorului”. Preotul Paroh dr. Ionel POPESCU (membru marcant al UZPR), după vizionarea unui montaj de film realizat cu prilejul unui pelerinaj în Țara Sfântă, pe care l-a organizat și coordonat, a oferit o mulțime de detalii interesante asupra istoriei locului și a semnificațiilor evenimentelor comemorate în Săptămâna Pătimirilor. Participanții au beneficiat astfel de o adevărată lecție de istorie biblică și laică, de exegeză și de jurisprudență, încadrată în contextul lumii iudaice și greco-romane antice.
În ajunul zilei de sărbătoare a Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile), am trăit emoțiile datorate prestațiilor artistice prilejuite de inaugurarea expoziției de icoane pe sticlă realizate de iconarul Florin POENARU (declarat „tezaur uman viu”), acțiune găzduită de Muzeul satului bănățean din Timișoara. Pe lângă admirarea creațiilor iconarului, momentul a fost înnobilat de intervențiile excepționale ale specialiștilor din domeniul artelor vizuale, dar și de interpretările Coralei bărbătești „EPIFANIA”, (dirijor Florin Nicolae ȘINCARI). Ineditul evenimentului cultural a fost multiplicat și de prezența excepțională a unui alt posesor al titlului de „tezaur uman viu”, maestrul Ion CREȚEANU, un artist cobzar și vocal, care reușește de fiecare dată să impresioneze prin autenticitatea și sensibilitatea interpretărilor în fața publicului de orice vârstă și pregătire intelectuală.
Pe durata acestor manifestări derulate în perioada premergătoare „Săptămânii patimilor”, s-au făcut și unele remarci și observații critice asupra unor comportamente și atitudini, venite din partea unor semeni, cu rol managerial pe diferite ierarhii, pretinși creștini-ortodocși, fără un orizont cultural și spiritual adecvat. La nivel instituțional, în plină perioadă de Post, s-au organizat o serie de agape și chermeze, dedicate sărbătorii de „Paște”. În cadrul discuțiilor noastre s-au criticat astfel de acțiuni care aduc aminte de cele organizate de conducătorii comuniști, ca și contracarări la acțiunile religioase. Din nefericire și în presa largă a predominat subiectul extravaganțelor din „minivacanța de Paști”, decât cel al rostului acordării prin lege a acestor zile libere. S-au făcut referiri și legate de corectitudinea exprimării: „Paști” sau „Paște”. Această dilemă a fost de multe ori subiect și în unele articole din publicațiile UZPR. Cu toate acestea persistă confuzii. În dicționarul religios publicat de către Ion M. Stoian în 1994, există definiția: „Paști = cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuță; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 și 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach)”. După Dicționarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (DOOM- ediția a II-a, revizuită și adăugită), denumind sărbătoarea Învierii Domnului, ambele forme – Paște/ Paști – sunt acceptate ca fiind corecte, cu atenție totuși asupra ridicolului posibil din formularea urărilor tradiționale, de tip: „Paște fericit!” … (cu răspunsul ironic al vreunui cârcotaș: „Să ne fie de bine iarba!” …).
Marcați de importanța sărbătorilor pascale, s-au dezbătut mai puțin rolul și importanța zilelor de „1 Mai”, respectiv „2 Mai”, deși sărbători oficiale de actualitate, sunt percepute de „vulg” doar ca ocazii pentru „grătare, mici și bere” …
Postul Mare fiind și o perioadă în care bunii creștini înțeleg să fie mai smeriți, toleranți și iertători, membrii UZPR, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, avându-l în frunte pe conf. univ. dr. Ioan DAVID, au satisfacția împlinirii misiunii de realizarea și de promovare a creației publicistice, cu particularități religioase adecvate perioadei, parte integrată vieții culturale și spirituale din zona Banatului. Împărtășim din suflet și celorlalți bucuria Învierii Domnului, să mărturisim Lumina lui Hristos, Cel care a Înviat din morți, „cu moartea pe moarte călcând”.
A consemnat,
Prof. univ. Dumitru Mnerie
Filiala „Valeriu Braniște” Timiș