Ajutorul de stat a fost neutilizat
Cea mai mare parte a pachetului de ajutoare energetice de 200 miliarde de euro, adoptat de guvernul german în 2022 a rămas neutilizat (https://cursdeguvernare.ro/dar-o-mica-parte-a-fabulosului-ajutor-de-stat-al-germaniei-a-fost-utilizata.html, postat pe 6 iulie 2023): în 2022, Germania a stârnit indignare și uimire în întreaga Uniune Europeană când a anunțat că va institui un „scut de protecție” de până la 200 de miliarde de euro pentru a sprijini gospodăriile și întreprinderile afectate de prețurile ridicate la energie. Banii alocați trebuiau să sprijine gospodăriile și întreprinderile afectate de prețurile mari la gaze și electricitate, precum și pentru a stabiliza piața energiei. Aceasta din urmă a inclus salvarea giganților energetici Uniper și SEFE (Gazprom Germania), acum deținute de statul german.
Din cele 200 de miliarde de euro, doar 52 de miliarde de euro, adică doar 25% au fost utilizate până în iunie 2023, în timp ce totalul a ceea ce va fi utilizat în 2023 va fi cunoscut abia în aprilie 2023. Întrucât cheltuielile pentru ajutorul energetic au fost mai mici decât se așteptau oficialitățile, deficitul public al Germaniei în 2023 va fi, de asemenea, sub estimările anterioare și sub pragul de 3% stabilit în tratatele UE. Ministrul de Finanțe, Martin Lindner a anunțat că a refuzat toate cererile de a folosi banii neutilizați din fondul de 200 de miliarde de euro pentru subvenționarea tarifelor la electricitate în industrie. Această idee a fost înaintată de ministrul Economiei Robert Habeck (Partidul Verde), pentru a preveni mutarea producției în străinătate și a primit sprijinul partidului guvernamental SPD, precum și al sindicatelor industriale.
Pachetul de 200 de miliarde de euro a fost alocat crizei energetice în condițiile în care s-a decis specific ”o scutire de la obligațiile constituționale, justificată de urgența situației de la momentul respectiv”, a precizat ministrul. Prin urmare, utilizarea banilor în alte scopuri ar putea fi justificată doar dacă apare o altă urgență, și chiar și așa „ar fi dificil” pentru că scutirile de la normele UE pentru deficitele naționale nu vor fi prelungite după 2023, a explicat ministrul german de Finanțe.
Ajutorul pentru TyssenKroup
Guvernul de la Berlin a acordat peste două miliarde de euro tranziția verde a gigantului siderurgic ThyssenKrupp (https://cursdeguvernare.ro/germania-minsitrul-economiei-promite-pastreze-in-viata-siderurgia.html): declarația a fost făcută pe 14 iunie 2023, la un miting sindical al siderurgiștilor, organizat la sediul din Duisburg al ThyssenKrupp, la care au participat aproximativ 12.000 de lucrători.
ThyssenKrupp, cel mai mare producător de oțel din Germania, vrea să deschidă în 2026, la Duisburg, o nouă fabrică, ce va folosi ca suport energetic hidrogenul: proiectul subvenții de peste două miliarde de euro, gândit de Guvernul genrman, are nevoie de acordul Comisiei Europene. „Voi face tot ce este necesar pentru a mă asigura că toate unitățile industriei siderurgice din Germania pot fi păstrate prin introducerea de tehnologii verzi. Industria trebuie să se reformeze pentru a supraviețui, dar trebuie să facă acest lucru aici, nu în altă parte!”, le-a spus Robert Habeck lucrătorilor participanți la miting.
Atragerea de migranți calificați din Brazilia
Germania intenționează să atragă migranți calificați din Brazilia pentru a lucra în sectorul său de asistență medicală și socială, unde aproximativ 500.000 de angajați urmează să se pensioneze în cel mult 12 ani (https://cursdeguvernare.ro/germania-cauta-brazilia-mexic-asistenti-medicali-sociali.html, postat pe 23 mai 2023): pe măsură ce populația germană îmbătrânește, un număr tot mai mare de persoane au nevoie de îngrijire medicală și de asistență, în Timp ce un număr tot mai mare de lucrători din sistemul de asistență socială se pensionează.
Pentru a umple golul, Germania încearcă o strategie de recrutare „în țările în care există mai mulți Oameni tineri și bine pregătiți decât poate absorbi piața locală a muncii”, a declarat ministrul german al Muncii, Hubertus Heil; pentru aceasta, ministrul Muncii și cel de Externe, Annalena Baerbock au mers în Brazilia, aranjamente similare fiind planificate pentru Indonezia și Mexic. „Vom fi foarte sensibili în privința asta, astfel încât să nu privăm nici o țară de forța de muncă de care are nevoie”, a spus Hubertus Heil.
Majoritatea migranților din sectorul medical și de îngrijire german provin din Europa, unde situația este din ce în ce mai criticată, întrucât țările din care provin acești lucrători se confruntă cu deficit de forță de muncă, iar inițiativa lui Hubertus Heil a fost întâmpinată cu scepticism: în 2022, eforturile guvernului german de a atrage lucrători de asistență socială din afara Europei au avut un succes limitat, doar 656 de lucrători migranți fiind recrutați în anul menționat…
Contractele de carbon
La începutul lunii iunie 2023, Ministerul Economiei a lansat o schemă de mai multe miliarde de euro, pentru un mecanism intitulat „contracte de carbon pentru diferenţă” al cărui scop este de ajuta industriile cu un consum intensiv de energie să facă trecerea de la combustibili fosili la energii regenerabile şi hidrogen (https://cursdeguvernare.ro/germania-minsitrul-economiei-promite-pastreze-in-viata-siderurgia.html): dacă schema va fi aprobată de Comisie, companiile germane vor putea solicita finanțare guvernamentală pentru decarbonizarea proceselor de producție.
Firmele se plâng de creșterea costurilor de producție generată de scumpirea energiei și se constată o îngrijorare tot mai evidentă cu privire la competitivitatea companiilor germane și la siguranța locurilor de muncă. Tranziția către procese de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon va crește în continuare costurile, în special pentru producătorii de oțel. De aceea, sindicatele îndeamnă Ministerul Economiei să pună la dispoziție rapid ajutoare, pentru a proteja investițiile și locurile de muncă.
Intrarea în recesiune tehnică
Economia germană s-a contractat în primul trimestru al anului 2023 comparativ cu precedentele trei luni, intrând astfel în recesiune (o recesiune tehnică este definită în mod obişnuit ca fiind două trimestre succesive de contracţie a economiei), potrivit Biroului de statistică al acestei țări (https://cursdeguvernare.ro/locomotiva-europei-gafaie-economia-germaniei-a-intrat-in-recesiune-tehnica.html, postat pe 25 mai 2023): PIB-ul a scăzut cu 0,3% în primul trimestru din 2023, după ce a fost ajustat cu efectele inflației şi ale variaţiilor sezoniere, arată datele statistice rectificate; această scădere urmează unui declin de 0,5% în trimestrul patru din 2022.
Inflaţia a continuat să fie o povară pentru economia germană de la începutul anului 2023, lucru reflectat în consumul gospodăriilor, care a scăzut cu 1,2% faţă de trimestrul anterior: „Sub greutatea inflației imense, consumatorul german a căzut în genunchi, trăgând după el întreaga economie”, a declarat Andreas Scheuerle, analist la DekaBank.
În schimb, investiţiile au crescut în primele trei luni ale anului, după o a doua jumătate slabă a anului 2022. Au existat, de asemenea, contribuţii pozitive din partea comerţului exterior: „Iarna blândă, o redresare a activității industriale, ajutată de redeschiderea Chinei după pandemie și îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare, nu au fost suficiente pentru a scoate economia germană din zona de risc de recesiune”, a declarat șeful diviziei macroeconomie al ING Bank, Carsten Brzeski.
Opinia populației după pandemie
42% dintre Germani afirmă că viaţa li s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor asociate luate de guvern, arată un sondaj de opinie realizat de institutul YouGov (https://www.stiripesurse.ro/aproape-50prc-dintre-germani-cred-ca-pandemia-si-masurile-autoritatilor-le-au-schimbat-viata-pe-termen-lung_2950358.html, postat pe 11 iunie 2023): pe 25 martie 2020, Parlamentul german a aprobat măsuri anticoronavirus, care au avut impact în aproape toate domeniile vieţii în următorii doi ani, de la limitarea contactelor la noi reguli privind munca de acasă. Din cei 2.098 de participanţi la sondaj, 30% au spus că viaţa li s-a schimbat în rău din cauza pandemiei şi a măsurilor associate și doar 12% au văzut schimbări pozitive în viaţa lor.
Pentru 50% dintre respondenţi, viaţa nu s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei, conform propriilor evaluări. În jur de 7% dintre cei intervievaţi nu au oferit un răspuns. Tinerii au răspuns, în procent mai mare decât persoanele mai în vârstă, că au constatat schimbări negative în viaţa lor.
Întrebarea pusă în sondaj a fost: ”Privind înapoi acum, la pandemia de coronavirus cu oarecare distanţă, aţi spune că viaţa vi s-a schimbat pe termen lung din cauza pandemiei şi a măsurilor guvernului de a o combate?”.
Vaccinurile anti-Covid aruncate
Pe 11 iulie 2023, Germania a aruncat 83 de milioane de doze de vaccinuri împotriva coronavirus, care au costat aproximativ de 1,6 miliarde de euro și are încă 120 de milioane de doze neutilizate în stoc (https://cursdeguvernare.ro/germania-arunca-200-milioane-de-vaccinuri-anti-covid.html): Germania are în continuare contracte de livrare pentru noi doze chiar dacă vaccinarea aproape s-a oprit, la fel ca în restul statelor lumii. Potrivit datelor furnizate de Ministerul german al Sănătății, statul german a aruncat 54 de milioane de doze de vaccin COVID-19 până la sfârșitul anului 2022 și alte 29 de milioane în primul trimestru al anului 2023. Numărul real este probabil să fie mai mare… Ministerul Sănătății nu a furnizat cifre privind deșeurile pentru al doilea trimestru din 2023 și, de asemenea, a subliniat că statele federale și furnizorii de asistență medicală nu sunt obligați să raporteze deșeurile de vaccinuri. „În consecință, volumul total al dozelor totale de vaccin COVID-19 eliminate achiziționate de Republica Federală Germania nu poate fi cuantificat”, a spus acesta.
Alte 120 milioane de doze sunt încă în stoc, deoarece numărul persoanelor care primesc vaccinuri a scăzut… Cele mai recente date ale Agenției UE de control al bolilor arată că doar 268 de doze au fost administrate în Germania în săptămâna 3-9 iunie și alte 1.462 de persoane s-au vaccinat în ultimele trei săptămâni din mai 2023. Deși este probabil ca ratele de vaccinare să crească în toamna lui 2023, pe măsură ce sistemele de sănătate se pregătesc pentru infecții sezoniere, este puțin probabil ca acest fenomen să epuizeze cele 120 de milioane de vaccinuri neutilizate. Germania are o populație de 83 de milioane de oameni și a administrat un total de 192 de milioane de doze de vaccin pe parcursul întregii pandemii. Costul acestor deșeuri medicale este aproape sigur că va ajunge la miliarde de euro. Deși ministerul nu a furnizat o defalcare a tipului de vaccinuri irosite, a spus că din cele 29 de milioane de vaccinuri care expiraseră până la sfârșitul primului trimestru al anului 2023, 5 milioane erau Moderna, 18 milioane erau BioNTech/Pfizer, iar alte 6 milioane au fost Novavax.
Presupunând o defalcare similară pentru dozele care au expirat la sfârșitul anului 2022, precum și pentru restul de 120 de milioane care sunt neutilizate, aceasta ar ridica valoarea totală a vaccinurilor neutilizate la aproximativ 4 miliarde euro, pe baza prețurilor publicate de presă, de 19 euro per doză pentru Novavax, 23 euro pentru Moderna și 19,50 euro pentru BioNTech/Pfizer. Țările UE, inclusiv Germania, sunt încă obligate să achiziționeze și mai multe doze după un acord negociat între Comisia Europeană și compania farmaceutică americană Pfizer. Numărul exact de livrări pe care blocul urmează să le primească nu este public, dar un participant la o întâlnire confidențială în care detaliile contractului revizuit au fost împărtășite cu un grup restrâns de europarlamentari a declarat că cifra este de 260 de milioane de doze repartizate pe parcursul următorilor patru ani – sau 65 de milioane de doze pe an.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: Wikipedia