◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro22.05.2024

Între Macron și Trump,
pe nebănuitele culoare
ale războiului (II)

Exemplul anterior este valabil și pentru unii europeni, dar pe zi ce trece spectrul războiului se propagă dinspre est spre vest cu o intensitate variabilă de la țară la țară, care transformă ideea de conflict într-o componentă a normalității.

 

Ideea de conflict intră încet în normalitatea confortului nostru. Dar intră…

Metaforic vorbind, crivățul războiului bate dinspre stepa ruso-ucraineană spre Europa Orientală și Centrală dar peste Atlantic, soarele lui Trump pare să transforme iarna americană în plină vară, ca să parafrazez un celebru clasic britanic și unul american. Pentru echilibrul național/internațional la nivel de exprimare metaforică, pot să spun că odată revenit la Casa Albă, fostul președinte o să-i popească pe mulți. Treaba lui. Dar este decis să intre în jocul din deșertul ucrainean al păcii, ceea ce este și treaba noastră. Adică, să rezolve ce nu au reușit de-a lungul timpului oameni ca Erdogan, Macron, Suveranul Pontif  Francisc I, chinezii.

 

Planurile domnului Trump

Când Vladimir Putin – în cadrul celebrului interviu acordat lui Carlson Tucker – spunea că-l preferă pe ,,predictibilul’’ Biden la Casa Albă, puțini l-au crezut. Nici eu. Este clar că liderul de la Kremlin se simte mai bine cu imprevizibilul Trump ca șef al administrației de la Washington pentru că este singura persoană importantă din emisfera occidentală care ar putea să-i accepte condiții inacceptabile pentru alții. Recent, cotidianul Washington Post a publicat un gen de proiect de pace pe care Trump l-ar propune după alegerea sa. Este vorba de așa-numitul ,,plan de 24 de ore’’ pe care colaboratorii fostului (și viitorului) președinte l-au dezmințit imediat. Totuși, merită să amintim unele dintre prevederi. Ucraina ar urma să cedeze ceea ce nu mai are: Crimeea și Donbasul. Putin ar ordona încetarea focului iar granițele vor fi așezate pe principiul ,,teritorii contra pace’’. Știm bine că acest principiu nu a funcționat nici după Conferința de la Munchen din 1938, nici în Orientul Mijlociu – în contextul conflictului interetnic din Israel, mai exact – nici în alte părți. Dacă prin absurd, acest plan s-ar pune în aplicare, ar apărea un nou principiu de drept internațional: ,,cel mai tare ia tot ce vrea’’. Și n-ar fi doar pe placul domnului Putin, iar cutiei Pandorei i-ar sări din nou capacul. Chiar și în Europa.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a fost mai rezonabil. ,,Trebuie să-i asigurăm Kievului posibilitatea de a ajunge la un rezultat acceptabil la masa negocierilor’’, a subliniat dumnealui. Întrebarea ar fi: care negocieri? Și iar ne întoarcem la Donald Trump.

 

Scenarii și concluzii

Pe fondul dificultăților prin care trece armata ucraineană, în termeni de oameni și echipamente, și fără intensificarea sprijinului occidental, avansarea rușilor pe câteva direcții, spre vest și sud, ar putea deveni o certitudine. Nu se poate exclude cucerirea/recucerirea teritoriilor pe care nu le stăpânesc în trei din cele patru regiuni deja anexate: Lugansk, Zaporojie, Donețk. Cu Herson este o altă poveste întrucât traversarea Niprului înseamnă pierderi mari, inacceptabile chiar și pentru Kremlin. Orizontul de timp – sfârșitul acestui an. Cu alte cuvinte, pâna la schimbarea locatarului de la Casa Albă, zarurile vor fi aruncate. Chiar și în ceea ce privește concentrarea forțelor ruse spre Odesa și Mariupol. Căderea Odesei ar însemna materializarea celui mai trist scenariu pentru Europa întrucât ar fi urmată de capitularea Ucrainei. Pentru România ar fi un dezastru comparabil cu evenimentele din 1940 sau venirea comunismului peste noi. Marile noastre speranțe sunt legate total de Alianța Atlantică. Cu un român la vârful ei vom fi ceva mai siguri. Dacă România are acest zid de apărare, Moldova nu are nimic…De fapt, are. La est, rușii din Transnistria, la sud cei de la Moscova.

Geopolitic vorbind, ocuparea completă a litoralului ucrainean la Marea Neagră ar fi un semnal de alarmă de la Chișinău până la Taipei trecând prin Caucaz și republicile ex-sovietice din Asia Centrală.

 

George Miloșan

Foto: Wikipedia

Un comentariu pentru “Între Macron și Trump,
pe nebănuitele culoare
ale războiului (II)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *