Motto: „Tradiția nu înseamnă venerarea cenușii, ci transmiterea focului” (Gustav Mahler)
Amiaza zilei de 26 ianuarie, una de Gerar, prelungită în sori de primăvară nebănuit de târzie, a transformat Sala ASTRA a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad într -un Pantheon al culturii – literare, istorice și muzicale. O lansare de carte, care a propus o Geografie spiritual-literară, care (ne) călătorește din Câmpia arădeană (prin scrierile semnate de Ioan Valeriu Tuleu, Gabriela Marco, Valeriu Ilica, Ioan Alexandru Ardelean ș.a.), până înspre ținuturile pădurenilor.
Oaspetele arădenilor a fost prof.univ. dr. în Microbiologie și scriitor, timișoreanul strămutat de la Honț (Gurahonț), Marius Eugen Fernolendt, care a oferit cartea (cu numărul 25) – Zimbru. Saga grofilor zărăndani (Editura Eurobit ,Timișoara, 2023, 394 pagini).
Asemeni unui scripcar care nu se teme de „colți de zimbri”, Marius Eugen Fernolendt este și astăzi de o prolificitate de invidiat (25 de cărți literare și peste 150 studii și lucrări științifice) exersând multe genuri de exprimare. Iată o profesiune de credință care invită la o profundă meditare!
Țara Zărandului este surprinsă imagologic în 71 de fotografii sepia, alb-negru sau color, ce vin să îmbogățească conținutul paginilor de proză, atât narativă, cât și descriptivă.
Volumul conține toate formele de exprimare care să îi confere calitatea de roman ori proză romanțată și se bazează atât pe informații, cât și pe memorii din mentalul colectiv, realități istorice sau legende.
Cartea are un tipic și un topic aparte atât din punct de vedere istoriografic, cât și din punct de vedere antropologic (un ceva anume trimite la romanul „Culdușii”, autor Valeriu Ilica – o adevărată Saga dintr-o altă epocă epică).
Descrieri, narațiuni descriptive, interogații, interogații exclamative, portrete, toate fac din povestea romanului una de Epocă. Epică!
Pentru că epicul este descris la persoana întâi în stilul aparte, oral și familiar al autorului, cu verbe la perfectul compus împestrițat în gerunzii, Marius Eugen Fernolendt este familiarizat nu numai cu locurile, ci și cu aleanurile, așezămintele și chipurile celor care se țin „zărăndani”.
Personajele sunt împărați și împărătese, conți și contese, lotri și vizitii, care împart anume contexte și fac deliciul peisagiilor dorite de autor cu de-amănuntul. Autorul strecoară uneori și nume de necuvântătoare sau „buna Marie și Grigore”, „pita cu unsoare”, „Roza și Măriuța”, „blidele” ș.a.
Autorul folosește simbolul zimbrului ca animal feroce, amintește de etimologia localității Gurahonț și, cu orice risc, l-am defini „prizonier” benevol al acestor locuri depresionare, un fin cunoscător, un cronicar al vremurilor noastre cu descendență în vremuri apuse.
Moderatorul întâmplării de mare ținută, prof. drd. Ioana Nistor, a oferit, pentru început un exposè cu referire la importanța întâlnirii cititorilor cu cartea, în „Anul Avram Iancu”.
Despre carte, Florica R. Cândea a spus: „Paginile plimbă ochii cititorului prin ferestre de pseudo- roman istoric, care alunecă înspre o proză romanțată, în stil fluid, tradițional și fără înflorituri. Este bine cunoscut faptul că județul Arad are toate localitățile întipărite în monografii (de orice gen ar fi) însă, acest roman tinde înspre o «Cronică» despre satul Zimbru (atestat pentru prima dată în anul 1551), o Monografie scris-vorbită, care are toate șansele să devină o mărturisitoare și vie poveste despre Ținutul Zărandului.”
În continuare, d-na Florica R. Cândea a atins problema (recentă) a unicului Festival de umor sătesc de la Macea, „Gura Satului” (scrisă impecabil de un autor local, Ioan Alexandru Ardelean), la patruzeci de ani de la ființare neîntreruptă, carte ce încă își caută loc în rândul monografiilor cu acest specific.
Despre rolul grofilor, al baronilor și al istoriei scrise prin pagini de război ori castele și castelani a vorbit Ioan Valeriu Tuleu (care s-a referit și la o altă carte dedicată localității zărăndane – Gurahonț, Highiș pe lângă Criș), semnată de același autor (care excelează și în proză scurtă, poezie sau monografie).
Asistența, una selectă, a fost formată din iubitori de carte, oameni ai locurilor, veniți special, istorici, muzeografi, membri U.Z.P.R., filiala „Ioan Slavici” Arad, cadre militare, membri ai ANCMRR „Ziridava” din Arad, jurnaliști, presă, membri ai Salon Gutenberg, membri ai Ligii Scriitorilor filiala Arad, scriitori și poeți cunoscuți arădeni, dialogul autorului cu sala fiind unul de mare forță.
La venerabila vârstă de 86 de ani, autorul a mulțumit avizatei asistențe și a citit din „Prologul cărții”, substanțiale rânduri, din care spicuim: „Când Dumnezeu cel Mare și Atotputernic nu a avut de lucru și se cam plictisea, i-a venit ideea să facă ceva frumos. A gândit, a pregătir materialele, a încercat și până la urmă a reușit. (…) Impresionat de ce3ea ce a văzut prin crăpătura de la bolta cerească, îngerul cel curios îl întrebă pe Dumnezeu:
– Înălțimea Voastră, Doamne, ce ați făcut acolo jos pe pământ?
– Îți place cum arată acum toată zona aceea frumoasă?
– Așa ceva numai pe pământ poate să existe. Și i-ai dat un nume?
– Da! Se numește Țara Zărandului!”.
Atmosfera de sărbătoare și de emulație spirituală a fost întreținută de grupul instrumental (Andrei Borugă și Alex Bozgan de la Colegiul Național de Arte „Sabin Drăgoi” Arad), care au dat glas „Doinei lui Avram Iancu” și „Cântecului lui Avram Iancu”, într -un discurs muzical de excepție.
Întreaga manifestare de lansare de carte a fost una de marcă, împletind frumosul din cuvinte cu frumosul exprimat prin artă și muzică.
Dacă vom ține cont că Duhul lui Iancu a răsunat la Arad în templul cărților, la două zile după celebrarea Micii Uniri, vom putea spune că la Biblioteca Județeană s-a scris istorie. Și prin acest eveniment, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad se înscrie în instituțiile arădene care pledează pentru carte și valoarea ei.
În concluzie, nu greșim dacă afirmăm că încheierea evenimentului a fost una frenetic-apoteotică, aplaudând în picioare obârșia noastră „Din țara moților”, s-a aplaudat, în fond, Scriitura ca mod și Bicentenar Avram Iancu, un altfel de mod: simțirea umană!
a consemnat
Carina A. BABA, Salonul cultural Gutenberg Arad
Gabriela Adina MARCO, doctor în istorie