Mă număr printre cei care au citit „Crăciunul care mi-a schimbat viața”, într-o singură zi, atât de captivant s-a dovedit a fi romanul Danielei Gumann. Este, de fapt, o emoționantă poveste de viață, scrisă de către Daniela Gumann, cu sufletul.
Am descoperit, citind, o poveste adevărată despre cum să-ți păstrezi demnitatea când viața te lovește, despre cum să continui să speri, să lupți, să nu abandonezi lupta și să reușești. O poveste trăită, simțită, o poveste despre cum să te ridici și să renaști, despre faptul că, între atâtea incertitudini și încercări pe care le întâlnești în viață, „singuranța perfectă ți-o pot oferi doar raiul și mama”.
Romanul desconspiră gândirea unei persoane care stie să facă diferenta între bine si rău, între rai si iad și care cuprinde toată esența vieții prin ceea ce afirmă la pag. 73 din acest superb roman existențial „Crăciunul care mi-a schimbat viața”: „Mereu am iubit-o și am respectat-o ca pe o sfântă, deosebită de tot restul omenirii. Pentru mine reprezenta siguranța perfectă, pe care numai raiul și o mama ți-o pot da”.
Mi se pare că acesta este firul roșu al romanului, pe care se sprijină concepția despre lume si viață a autoarei, principiile, moralitatea acesteia. „O carte scrisă cu ceva timp în urmă, dar mai actuală ca oricând, acum, în apropierea Crăciunului”, este de părere moderatorul evenimentului, criticul literar Adi Secară.
Întrebată încă de la început dacă romanul este realitate și/sau ficțiune, autoarea a susținut ca a fost inspirată din realități trăite, simțite pe meleaguri străine de către o tipologie anume de femeie care, nevoită să plece din propria țară pentru a-și face un rost, se confruntă cu fel de fel de probleme care îi marchează și influențează existența. Aseamănă femeia cu o “nuia pentru împletit coșul, o nuia care este nevoită să se îndoaie, să revină la starea inițială; deși lovită, suferidă, plânsă, se ridică și merge mai departe”. A dedicat cartea femeilor cre i-au fost în preajmă, pentru a le susține, in lupta lor cu/prin viață. Pentru Daniela Gumann, femeia nu este cu precădere, nici sexul slab, nici sexul frumos, cum ar fi pentru unii sau alții dintre noi, ci este sexul puternic, care reușește in viață.
Adi Secară a subliniat că acest roman s-a născut din subiectele fierbinți care dor, generate de marea emigrație românească.
Referindu-se la autoare și la roman, profesor univ. dr. Alina Cheșcă a afirmat că Daniela Gumann este modelul „femeii puternice, care merită să fie sărbătorită mereu, o femeie care le-a făcut pe toate, o forță, o persoană care ne inspiră sufletul, un model de putere interioară, iar romanul, într-o lume în care, echilibrul pare din ce în ce mai greu de găsit, e de citit cu sufletul; tema este tulburătoare, este tema celor nevoiți să plece, in direcția așa-numitului „sense of loss (sens al pierderii)”. Romanul are un stil simplu, clar, este un roman realist, cu profunde accente psihologice, o poveste a multor femei, o lecție de putere, o lecție de viață. Personajele romanului sunt bine creionate, construitre, fiecare personaj reprezentând o lume în sine”. Motive suficiente pentru a o felicita și a-i ura să găsească mereu in interiorul său, energia creatoare.
Criticul literar, scriitorul, profesorul Ghiță Nazare remarcă clitățile Danielei Gumann de excelent animator cultural, editor de reviste, care are și un studio de înregistrări, desfășurând o asiduă activitate de promovare a scriitorilor, intrând cu aceștia în dialog direct. În ceea ce privește romanul lansat, scriitorul/criticul Ghiță Nazare remarcă harul de povestitor al autoarei, măiestria cu care Daniela Gumann stăpânește arta dialogului, capacitatea de a sintetiza în cele doua subcapitole ale romanului, toată esența acestuia.
Întrebată de către moderator “care a fost partea cea mai dificilă în geneza romanului”, autoarea a afirmat că, cel mai greu i-a fost să aibă grijă să surprindă cât mai obiectiv realitatea întâmplărilor, fără a se implica emoțional, afectiv, subiectiv, mai mult decât este necesar.
Părintele Ionel Rusu, prezent de asemenea la lansarea de carte, a marturisit că a fost impresionat în roman de modalitatea în care autoarea a definit și a înteles fericirea, citând pasaje de la pagina 36 și comentând pe marginea subiectului, care, în roman se finalizează cu două modalități antagonice de definirea a acesteia: „Pentru dumneavoastră, fericirea înseamnă să ai, pentru mine, fericirea înseamnă să fiu”.
Concluzionând, criticul literar Adi Secară, a argumentat că romanul “Crăciunul care mi-a schimbat viața”, stilistic vorbind scoate la iveală un roman dantesc, un scriitor conservator, care a știut să selecteze tot ceea ce e mai important pentru personajele sale, fiind totodată un roman în care elementele de filozofie, sapiențale se împletesc armonios cu cele iubire, de dezamăgire, de renaștere.
În final, scriitoarea a dat citire unor pasaje din roman, considerate reprezentative, respectiv, cea a despărțirii și scena nunții fiicei, momentul în care a fost nevoită să se afle față în față cu fostul partener de viață.
Cunoscând-o îndeaproape, pot certifica faptul că Daniela Gumann este un exemplu de demnitate, putere, de curaj, în viața de toate zilele, oferind un exemplu frumos și constructiv de viață pentru generațiile următoare.
Mioara BACIU/UZPR