Reprezentanţii oficiali ai autorităţii municipiului Oradea au găsit o interesantă modalitate de reprezentare a stemelor acestei urbe: pe vitralii. Este vorba de vitraliile celor trei ferestre centrale de la intrarea principală în clădirea Primăriei. Aceste vitralii sunt ornate cu cele patru steme ale orașului folosite de-a lungul timpului: stema medievală şi modernă, stema din perioada interbelică, stema din era socialistă și stema actuală. Ele sunt amplasate la cele trei ferestre centrale prin care intră lumina filtrată la scara de onoare. Stemele au fost reproduse de pe documente heraldice originale, iar prin măestria artiştilor plastici au fost transpuse pe vitralii. Prezentăm mai jos, descrierea succintă a acestor însemne heraldice. Descrierea o facem ţinând cont de normele ştiinţei şi artei heraldice şi de limbajul folosit în lucrările de specialitate.
Stema medievală şi modernă a oraşului Oradea
Urbea Oradea a avut inițial ca emblemă pe prima pecete cunoscută datând din 1470, un cap încoronat, apoi doar coroana suprapusă de un leu încoronat ținând în labe o halebardă; ulterior, o cruce ținută de un înger. Pe un tipar sigilar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea se află stema acestui oraş cu următoarea înfăţişare: în emblemă scut pătrat cuprinzând un înger şi un leu încoronat cu o coroană deschisă, rampant, păşind peste o coroană de aceeaşi factură, ambii ţinând o secure de luptă. Scutul este timbrat de un coif privit din faţă având viziera închisă. În creştet (cimier) se află leul de această dată ieşind din coroană, ţinând în laba dreaptă, arma amintită şi în cea stângă, o ghiulea aprinsă. Pe marginile scutului lambrechini [1].
Stema municipiului Oradea din perioada interbelică
În scut, pe câmp albastru, o cruce latină ținută de un arhanghel de argint, aureolat, de aur, înaripat, plasat în dreapta și de un leu de aur, încoronat și limbat roșu, rampant, cu coada bifurcată în stânga. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, format din șapte turnuri crenelate. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ. Semnificația: Este vechea stemă rectificată. Amintește rolul organului orășenesc în apărarea drepturilor locuitorilor [2].
Stema municipiului Oradea din era socialistă
În câmp albastru un zid de fortăreață cu trei bastioane de aur, zidit negru, în formă de căprior răsturnat cu capetele întoarse, surmontat de o carte albă deschisă, înconjurată de o roată dințată de aur și însoțit dedesubt de o floare de lotus albă; în inima scutului mare, broșând peste roata dințată, scutul cu stema RSR, incluzând steagul comunist, în dextra și steagul țării, în stânga. Semnificaţia: La bastioanele de fortăreață evocatoare al trecutului istoric al cetății Oradea se adaugă mobilele reprezentând evoluția economică și culturală a municipiului. Floarea de lotus este un monument al naturii specific zonei municipiului Oradea [3].
Stema actuală a municipiului Oradea
Stema municipiului Oradea, se compune dintr-un scut tăiat: în partea superioară, pe câmp albastru, se află o cruce latină ținută de un arhanghel înaripat de argint, aureolat, de aur, plasat în dreapta, și de un leu de aur, rampant, încoronat și limbat, cu coada bifurcată, plasat în stânga. În partea inferioară, pe câmp roșu, se află o cetate de aur cu cinci bastioane. În interiorul cetății se află o carte deschisă, naturală. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate [4]. Semnificaţia: Arhanghelul de argint şi crucea latină simbolizează rolul bisericii în evoluţia spiritualităţii locuitorilor urbei; leul încoronat simbolizează lupta de apărare dusă de voievozi de-a lungul vremii. Construcţia simbolizează Cetatea Oradea. Cartea face aluzie la cultură: în secolul trecut a funcţionat aici Academia de Drept, iar actualmente există o serie de instituţii de cultură şi de învăţământ precum Universitatea. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ. Din punct de vedere al împărţirii suprafeţei scutului, cele patru steme ale oraşului şi municipiului Oradea se includ în următoarele diviziuni din arta blazonului: 1. Scut fără partiţiuni: stema veche, stema din perioada interbelică şi stema din era socialistă. 2. Scut tăiat: stema actuală. Deşi trei dintre stemele descrise mai sus, nu sunt ecleziastice, ele includ şi reprezentări religioase. Astfel, în stema veche, stema interbelică şi cea actuală este înfăţişat îngerul. 
Personajul stilizat, în cazul de faţă, înfăţişează un arhanghel. În unele steme este reprezentată o figură heraldică cu semnificaţii istorico-religioase. În acest sens, crucea însoţită de două figuri heraldice (Îngerul şi Leul) este reprezentată în poziţie verticală. Despre folosirea noilor steme Maria Dogaru în 1994, scria: ,,O dată aprobate, compoziţiile ce se vor elabora urmează a fi folosite în activitatea curentă a instituţiei şi în zilele de sărbătoare ale urbei ori judeţului. O modalitate de utilizare ,,oficială” a stemei va presupune gravarea ei în câmpul tiparelor sigilare proprii. Desigur, ecusonul respectiv va fi totodată imprimat pe hârtiile (corespondenţa) instituţiei pe care o desemnează. Noua stemă va fi încrustată pe medalii şi insigne. Compoziţia respectivă va fi înălţată în drapelul unităţii administrativ-teritoriale pe care îl individualizează. Istorie concentrată, noua stemă va fi folosită la realizarea unor emisiuni filatelice, ea va împodobi diplomele de onoare prin care colectivităţile sociale îşi exprimă stima faţă de cei meritorii. Neîndoielnic, compoziţia respectivă va fi reprezentată pe obiecte de protocol, ea va fi difuzată în ţară şi în lume prin intermediul cărţilor poştale ilustrate. Însumate apoi în albume şi lucrări, stemele vor deveni treptat, odată cu trecerea vremii, izvor istoric, mesaj peste timp” [5]. Dar, iată că oficialităţile locale orădene împreună cu artiştii plastici au găsit şi o altă modalitate de prezentare a stemelor vechi şi a celei actuale ale municipiului, prin ornarea vitraliilor celor trei ferestre centrale de la intrarea principală în clădirea Primăriei. Prin prezentarea lor în acest mod, permanent, s-a pledat pentru cunoaşterea heraldicii oraşului. Mai mult, ziarul orădean ,,Bihoreanul” în numărul din 14 octombrie, a. c., relata: ,,că deasupra stemei actuale cu Îngerul, Crucea și Leul, sub care pe viitor se vor putea fotografia în capul scării de onoare cuplurile care își vor oficia cununia civilă la Primărie, a fost amplasată o compoziție cu elemente florale în centrul căreia este reprezentată clădirea Palatului Administrativ”[6]. ,,Cele trei ferestre sunt formate în total din 16 vitralii realizate după tehnica originală, prin legătură în baghete din plumb, de sticlă manuală fabricată în Murano, lângă Veneţia. Elementele de pictură au fost realizate prin coacere de 4-5 ori în cuptor la 650 grade Celsius, spune artistul plastic Amalia Verzea. Privind aceste steme ce împodobesc vitraliile de la cele trei ferestre centrale ale clădirii Primăriei Oradea, observăm lesne, evoluția heraldicii teritoriale municipale[7] orădene.
Note bibliografice:
[1] Pentru detalii, privind stema veche a oraşului Oradea, vezi: Karl Lindt, Städte-Wappen von Osterreich-Ungarn nebst den Landeswappen und Landesfarben, Wien, 1885, pl. XXVIII, fig. 3, p. 14; Maria Dogaru, Sigilii orăşeneşti din epoca modernă şi contemporană, Bucureşti, 1978, p. 154, fig. 195; Idem, Din heraldica României, Bucureşti, Ed. JIF, 1994, p. 67; Bujor Dulgău, ,,Sigiliile medievale ale orașului Oradea”, în Pe urmele trecutului: profesorului Nicolae Edroiu la 70 de ani, Cluj-Napoca, 2009, pp. 79-82 ş.a.
[2] Stema municipiului Oradea din perioada interbelică a fost elaborată de Comisia Consultativă Heraldică, vezi ,,Monitorul Oficial” nr. 171 din 2 august 1930 şi Maria Dogaru, op. cit., p. 102, pl. XXVII, fig. 118.
[3] Stema municipiului din era socialistă a fost aprobată prin Decretul Consiliului de Stat al R. S. R., nr. 503 din 16 decembrie 1970 şi publicat în Buletinul Oficial al României, nr. 143 din 16 decembrie 1970, p. 1068; Dan Cernovodeanu, Ioan N. Mănescu, ,,Noile steme ale județelor și municipiilor din Republica Socialistă România Studiu asupra dezvoltării istorice a heraldcii districtuale și municipale românești”, în Revista Arhivelor, Anul LI, vol. XXXVI, nr. 1-2, 1974, p. 6 şi p. 112.
[4] Stema actuală a municipiului Oradea, a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern, nr. 685 din 30 septembrie 1998 și publicată în ,,Monitorul Oficial al României”, Partea I, Anul X, nr. 390, 15 octombrie 1998, p. 3.
[5] Maria Dogaru, ,,O problemă de mare actualitate: noile steme de judeţe şi oraşe. Opinii şi precizări”, în Revista Arhivelor, Anul LXXI, vol. LVI, nr. 3, 1994, pp. 265-266.
[6] Dan Simai, ,,Poftiţi la palat: Clădirea Primăriei Oradea urmează să fie deschisă turiştilor, după doi ani de lucrări de reabilitare”, în Bihoreanul din 14 octombrie 2023 (https://www.ebihoreanul.ro/stiri/poftiti-la-palat-cladirea-primariei-oradea-urmeaza-sa-fie-deschisa-turistilor-dupa-doi-ani (accesat la 22.10.2023).
[7] Despre sintagma ,,heraldică teritorială”, prof. univ. dr. Ștefan S. Gorovei, scria: ,,Heraldica teritorială este, cred, o sintagmă nouă, menită să cuprindă laolaltă, într-o singură formulă, stemele comunelor, orașelor și județelor, ocolind unele dificultăți terminologice. Altminteri, s-ar fi putut vorbi despre o heraldică comunală, dar, în lumea în care s-a născut heraldica, aceasta înseamnă o referire la orașe, în timp ce la noi comunele sunt unități administrative compuse din sate. Pentru orașe, s-ar fi putut vorbi de heraldică municipală, dar așezările noastre urbane sunt categorisite în orașe și municipii, și atunci folosirea acelei formule ar fi putut să inducă o referire restrictivă. Pentru marea unitate administrativ-teritorială, județul, formula consacrată ar fi fost heraldica departamentală sau districtuală, dar cine știe dacă în viitor contopirea unor județe nu va duce la apariția unor departamente sau districte … astfel, heraldica teritorială a apărut ca formula cea mai potrivită, ea fiind folosită” (Ștefan S. Gorovei, Lumea animală în heraldica teritorială a Moldovei medievale. Reflecții neconvenționale, în ,,Lumea animalelor. Realități, reprezentări, simboluri”, vol. îngrijit de Maria Magdalena Székely, Iași, Ed. Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2012, p. 495).
Augustin MUREȘAN
Foto: Primăria Municipiului Oradea