Distanţele mari dintre centrul oraşului Timișoara şi cartierele periferice nu au făcut uşoară viaţa cotidiană în această urbe [1]. Circulaţia zilnică a persoanelor între cartiere şi centrul oraşului a fost realizată cu ajutorul birjelor [2]. După relatarea ziaristului şi istoricului Franz Engelman (1928-1984), sediul Asociaţiei birjarilor din Timişoara se afla într-o clădire de la capătul Căii Torontalului, demolată în anul 1974 cu ocazia construirii blocurilor [3]. Conform datelor istoricului Johann Preyer, în anul 1853 în oraş existau 25 de birje [4]. De la Asociaţia vizitiilor timişoreni se păstrează un tipar sigilar în colecţia de matrice sigilare a Muzeului Naţional al Banatului Timişoara [5]. Prezentăm mai jos, acest tipar sigilar puţin cunoscut. El este confecţionat din aramă, având o formă oval-orizontală (32 x 35 mm), gravat în incizie pentru sigilarea cu ceară. Rondela sigilară este fixată într-un mâner de lemn care are o înălţime de 103 mm [6]. În câmpul sigilar s-a reprezentat un cal cu coama bogată, orientat spre dreapta, lăsat liber de hăţuri, alergând pe o terasă. Terasamentul pare a fi construit din grinzi de lemn. La marginea spaţiului sigilar s-a scris legenda cu litere majuscule în limba germană: * SIEGEL DES FIACKER VEREINES ZU TEMESVAR. Începutul şi sfârşitul legendei sunt marcate de un asterisc. În exterior legenda este mărginită de un oval perlat.
Tiparul sigilar prezentat nu este datat.
Note bibliografice:
[1] Vezi Lajos Kakucs, Breslele, manufacturile şi dezvoltarea industrială a Banatului între anii 1717-1918, Timișoara, Ed. Mirton, 2008, p. 197.
[2] Ibidem. Despre birjele de odinioară din Timişoara, vezi Ştefan Both, ,,Birjele, taxiurile de altădată. Care era preţul unei trăsuri cu roţi de cauciuc, felinare, scaune bune şi cu tapiţerie” (https://adevărul.ro/stiri-locale/timisoara/birjele-taxiurile-de-altadata-care-era-pretul-1683923.html (accesat la 21. 11. 2023).
[3] Franz Engelman, Subjekte Berichte, Temesvar, 1980.
[4] Johann N. Preyer, Monographie der königlichen Freistadt Temesvár, Timişoara, Reprint, 1995.
[5] Muzeul Naţional al Banatului Timişoara, Colecţia de matrice sigilare, nr. inv. 20274.
[6] Vezi: Maria Vertan, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Timișoara, Ed. Mirton, 2007, poziția 48, p. 18, fig. 48, p. 64; idem, Colecţia de matrice sigilare a Muzeului Banatului, Catalog, Ediţia a II-a adăugită, Timișoara, Ed. Marineasa, 2008, poziția 49, p. 20, fig. 49, p. 80; Lajos Kakucs, op. cit., p. 196, fig. 81.
Augustin MUREŞAN
Foto: Milan Şepeţan