Cum se confruntă guvernele, organizațiile, companiile și persoanele fizice cu impactul încălzirii globale? Cine sunt actorii atunci când vine vorba de reducerea riscurilor climatice, cum ar fi secetele, inundațiile și incendiile forestiere? Cu ce contribuie grupurile individuale? Unde și cum lucrează împreună?
Un nou studiu oferă prima analiză globală a actorilor implicați în adaptarea la schimbările de climă și a rolurilor pe care le joacă. O echipă internațională de oameni de știință a evaluat peste 1.400 de studii științifice pe tema adaptării la schimbările climatice. Rezultatele arată că există, pe tot globul, multe lacune în distribuția rolurilor și responsabilităților pentru adaptare. Mai presus de toate, există o lipsă de adaptare care transformă profund societățile, infrastructura și managementul riscurilor ca răspuns la impactul masiv a schimbărilor climatice. În plus, există o lipsă de colaborare cuprinzătoare între diverși actori statali și nestatali. „Adaptarea cuprinzătoare, corectă și orientată spre viitor este de succes atunci când organizațiile formale și diferitele grupuri de actori sunt integrate la toate nivelurile. Studiul nostru indică, totuși, că adaptarea la schimbările climatice încă tinde să fie izolată și necoordonată, indivizii sau gospodăriile fiind cei mai importanți actori care implementează adaptarea”, punctează dr. Jan Petzold, de la Ludwig-Maximilians-Universität München, Germania, autorul principal al studiului.
Cine ar trebui să-și asume care sarcini…
Până în prezent, persoanele și gospodăriile afectate au fost lăsate să facă eforturi masive pentru implementarea adaptării effective, potrivit miragenews.com. Acest lucru este valabil mai ales în Sudul Global, unde indivizii și gospodăriile au fost nevoite să suporte povara principală a adaptării. Prin contrast, aceste grupuri nu sunt deloc implicate în proiectarea și implementarea schimbărilor instituționale. „Atunci când sunt în primul rând persoane individuale, cum ar fi fermierii, mari și mici, care se angajează în această muncă la nivel mondial, acesta este un semn că lipsesc colaborările între diferite grupuri de actori. Pentru proiectele de adaptare durabilă, totuși, aceasta ar fi o condiție necesară”, spune Petzold. Multe intervenții, precum restructurarea pădurilor adaptată la climă, conversia terenurilor agricole în câmpii inundabile necultivate, ajustarea infrastructurii urbane sau chiar relocarea din zonele de coastă necesită urgent concepte coordonate. „Rezultatele arată că avem nevoie de o dezbatere mai intensă și mai explicită cu privire la întrebarea cine ar trebui să-și asume care sarcini în adaptarea la consecințele schimbărilor climatice. Acest lucru poate arăta foarte diferit de la o localitate la alta, dar ar trebui organizat și structurat”, argumentează profesorul Matthias Garschagen. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com