Decenii în șir, Germania a dominat industria de vârf pe piețele majore și a cunoscut o lungă perioadă de prosperitate, când exporta mai mult decât cumpăra. Astăzi, economia țării se confruntă cu un cocktail toxic de costuri ridicate ale energiei, deficit de forță de muncă și birocrație.
În economia germană, circa 800.000 de locuri de muncă sunt neocupate! În următorii 15 ani, aproximativ 30% din forța de muncă din Germania va atinge vârsta de pensionare și va fi necesară ocuparea altor sute de mii de locuri de muncă, ce vor rămâne vacante. O industrie care se mândrea cu niveluri înalte de calificare, este nevoită acum să caute migranți necalificați pentru a ocupa aceste sute de mii de locuri vacante…
Germania ocupă doar locul opt în Indexul Global al Inovării, un clasament anual întocmit de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) din cadrul ONU. Imaginea de mai sus este completată de cifre istorice slabe ale sondajelor de opinie (https://www.faz.net/aktuell/das-historische-tief-der-kanzlerpartei-19088352.html): doar o cincime dintre cetățeni au încredere că actualul guvern de coaliție ar putea rezolva problemele țării: SPD, Partidul Social-Democrat), care asigură cancelarul nu a fost niciodată pe locul trei în preferințele alegătorilor. Verzii se confruntă din nou cu o prăbușire după o creștere a popularității, iar FDP (Partidul Liberal Conservator) poate visa în prezent abia la obținerea unui rezultat cu două cifre în preferințele alegătorilor.
Bugetul pe 2024
Cea mai mare economie a Europei, Germania, urmează să reducă substanțial cheltuielile și împrumuturile pe 2024 (https://cursdeguvernare.ro/guvernul-german-isi-face-deja-bugetul-taie-31-mld-euro-din-cheltuielile-statului-din-2024.html, postat pe 9 august 2023): în planul bugetar german de 445 de miliarde de euro pentru 2024, cheltuielile au scăzut cu 31 de miliarde de euro față de 2023, o reducere de 6,5 la sută. Guvernul federal a publicat în iulie 2023 proiectul de buget pentru 2024, acesta fiind în prezent în dezbatere publică și negociere, urmând să fie aprobat spre sfârșitul anului 2023.
„Trebuie să învățăm să ne descurcăm cu veniturile pe care ni le oferă cetățenii”, a declarat ministrul de finanțe, Christian Lindner, la prezentarea bugetului, în iulie 2023. Fidel acestui principiu, Guvernul german a redus bugetul guvernamental pentru digitalizare la trei milioane euro, de la 377 de milioane de euro în 2023; de asemenea, bugetele pentru identificarea digitală și digitizarea celor 375 de registre centrale și descentralizate ale țării au fost, de asemenea, reduse la 40 de milioane de euro, respectiv 70 de milioane de euro, de la 60 de milioane de euro și, respectiv, 83 de milioane de euro.
Coaliția de guvernare s-a angajat inițial să „ușureze viața cetățenilor” și să aducă online sute de servicii guvernamentale, ca parte a Actului de acces online. Dar, acest proiect este amenințat de reducerea dramatică a cheltuielilor statului, după ce Ministerul de Finanțe a propus revenirea deficitului în limitele constituționale: maximum 0,35% din PIB. Decizia este cu atât mai spectaculoasă cu cât deficitul prognozat pentru 2023 este de 4,5% din PIB.
Copiii
Fiecare al cincilea copil din Germania este considerat sărac, adică aproape 2,9 milioane de copii și tineri (https://cmk.faz.net/cms/articles/15811): peste 59.900 de copii și tineri erau expuși riscului în Germania în 2021. Aproape fiecare al doilea copil expus riscului avea mai puțin de opt ani (49 la sută), iar fiecare al patrulea copil afectat era chiar mai mic de patru ani (25 la sută). În 2021, aproximativ 47.500 de elevi au părăsit liceul fără a obține certificatul de absolvire, ceea ce corespunde unei cote de 6,2 la sută.
În Germania, un posibil model european în materie de politici sociale, există deficite semnificative când vine vorba de drepturile copiilor. Acest lucru este prezentat în raportul pentru anul 2022 al Fondului German pentru Copii. O mare parte a populației critică politicile statului german atunci când vine vorba de a lua în considerare interesele copiilor și tinerilor: doar 9 la sută dintre adulți declară că politicile sociale urmate de statul german țin cont în mare măsură de interesele copiilor și tinerilor în ultimii ani. În plus, doar 10% dintre copii și tineri și 17% dintre adulți cred că se cheltuiesc suficienți bani pentru ca și copiii și tinerii să aibă un viitor bun.
Deficitul de muncitori
În toată Germania, numărul posturilor vacante a crescut cu 139% între 2010 şi 2020, ajungând să atingă 2 milioane, arată un studiu al Institutului de cercetare a pieţei muncii şi pregătirii profesionale (IAB) din Nuremberg (https://cursdeguvernare.ro/scade-atractivitatea-pietei-muncii-din-germania.html, postat pe 21 august 2023). Sectorul sănătăţii înregistrează o lipsă acută de forță de muncă în Germania, la fel ca şi sectoarele învăţământului, construcţiilor sau energiei. Cererea de muncitori capabili să instaleze panouri solare pe acoperiş de exemplu a crescut de şapte ori într-un an.
În 2035, IAB estimează că până în 2035 vor lipsi la apel şapte milioane de muncitori dacă nu se face nimic pentru a se menţine muncitorii cu vechime în posturi, a se întări munca femeilor şi a recruta imigranţi. Pentru a acoperi nevoile în domeniul inteligenţei artificiale, firma Mercedes va investi 2 miliarde de euro până în 2030 în pregătirea continuă la scară mondială, a anunţat grupul la sfârşitul lui iulie 2022. În iunie 2023, în Germania a fost adoptată o nouă lege a imigrării calificate, pentru a accelera şi simplifica procedurile de acordare a vizei.
Schimbarea structurii industriei
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, este adeptul „subvențiilor care să compenseze factori comparativi nu deosebit de avantajoși ai industriei germane”, prin oferirea de energie electrică mai ieftină industriilor consumatoare de energie (https://cursdeguvernare.ro/germania-in-fata-perspectivei-de-a-schimba-structura-industriei.html): în opoziție cu acesta, Alfons Weichenrieder, profesor de politică economică la Universitatea Goethe din Frankfurt și șef adjunct al Consiliului consultativ științific al Ministerului de Finanțe german, spune că „aproape fiecare economist pe care îl întrebați vă va spune că acest lucru nu este lucrul corect de făcut”. Robert Habeck mai susține că subvențiile sunt necesare până în 2030, când se construiește o capacitate suficientă de energie regenerabilă în Germania, care să furnizeze energie electrică ieftină.
Consiliul științific consultativ al Ministerului de finanțe a publicat un raport care descurajează ideea subvențiilor pentru industrie. Specialiștii spun că, din cauza condițiilor nefavorabile ale Germaniei pentru energia regenerabilă, aceasta va continua să aibă prețuri mai mari la electricitate decât în alte țări. Zona Ruhr, de exemplu, un centru german pentru producția de oțel, „a devenit mare nu pentru că avea fier, ci pentru că avea energie”, afirmă Alfons Weichenrieder, referindu-se la zăcămintele de cărbune care au ajutat regiunea să se industrializeze.
Dar, având în vedere obiectivele climatice, „cărbunele viitorului poate fi eolian sau hidroenergie norvegiană”, spune Weichenrieder, care susține că lăsarea unor industrii să plece în străinătate unde producția este mai ieftină nu este neapărat un lucru rău, ba chiar a ajutat și companiile germane în trecut. „Acestea sunt măsuri sensibile din punct de vedere economic”, a spus el. În timp ce importurile sunt din ce în ce privite cu scepticism, deoarece țările se tem de dependența de alte țări, „din punct de vedere economic, integrarea internațională a industriilor și dorința de a externaliza părți ale lanțului valoric a fost o binecuvântare pentru industria germană”, afirmă consilierul guvernamental. De exemplu, folosind Europa de Est ca un „banc de lucru extins”, companiile germane au putut beneficia de costuri de producție mai mici acolo, a spus el. „Oamenii cred întotdeauna că, dacă o companie se mută din Germania, se va muta în China pentru a produce mai ieftin”, dar ar putea ajunge și să meargă în țări precum Norvegia sau Suedia pentru a se bucura de costuri mai mici, dar și pentru a-și îndeplini obiectivele de neutralitate climatică, a explicat Weichenrieder.
Idei similare sunt susținute și de think-tank-ul Dezernat Zukunft, care spune că Germania ar trebui să se concentreze pe producție mai sus în lanțul valoric, care reprezintă deja cea mai mare parte din valoarea adăugată industrială obținută în Germania. Pentru mărfurile care consumă foarte mult energie în procesul de producție, ar fi mai înțelept să fie înlocuite cu importuri mai ieftine, decât să fie produse în Germania. Deoarece există mai mulți furnizori potențiali disponibili în întreaga lume, „achiziționarea de oțel, de exemplu, sau de produse intermediare pentru producția de oțel, este cu siguranță fezabilă fără a ne asuma riscuri geopolitice”, afirmă Levi Henze, analist la Dezernat Zukunft și îndeamnă Guvernul să „se uite îndeaproape” la cine ar trebui să primească energie subvenționată și la ce nivel ar trebui redus prețul electricității, astfel încât banii să fie cheltuiți doar pe „acele industrii care de fapt au viitor în Germania pe termen lung”.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: Wikipedia