Discuții despre revizuirea aderării la UE
Aderarea Suediei la Uniunea Europeană trebuie „revizuită”, a declarat pe 2 mai 2023, influentul lider eurosceptic al democraților suedezi, Jimmie Åkesson (Populiștii de dreapta influenți ai Suediei pentru a revizui aderarea la UE – EURACTIV.com): deși nu face parte din coaliția de guvernare, partidul lui Åkesson oferă sprijinul necesar guvernului de centru-dreapta al premierului Ulf Kristersson și se așteaptă la punerea în aplicare a politicilor guvernamentale în ceea ce privește migrația. „Cu tot mai multe elemente ale unei politici simbolice de anvergură, aderarea la UE devine periculos de asemănătoare cu o cămașă de forță, pe care pur și simplu trebuie să o acceptăm și să ne raportăm la aceasta”, a declarat Åkesson, adăugând că influența Suediei asupra politicii UE este prea mică pentru a face vreo diferență reală. „Acest lucru înseamnă că politicienii germani, polonezi sau francezi pot decide în practică ce mașină puteți cumpăra, cât de scumpă ar trebui să fie benzina sau ce copaci puteți tăia pe propriul teren. În conformitate cu această evoluție, voința poporului, așa cum se reflectă în rezultatele alegerilor parlamentare, va deveni din ce în ce mai puțin relevantă. Alegerile noastre generale din Suedia vor fi în curând irelevante pentru dezvoltarea Suediei. Desigur, nu putem accepta așa ceva”, a adăugat el.
Declarațiile lui Åkesson au provocat destul de multă agitație în opoziția suedeză: „Nu sunt surprinsă, la fel ca multe partide populiste de extremă dreapta din UE, democrații suedezi nu au nici un interes să găsească soluții comune prin colaborarea democratică la UE”, a declarat Alice Kuhnke, europarlamentar verde, criticându-l pe prim-ministrul Ulf Kristersson: „Acest lucru nu numai că îl pune pe Kristersson într-o poziție incomodă, ci, subminează legitimitatea guvernului său și a președinției suedeze a Consiliului”, a spus Kuhnke, care regretă în mod specific că, deși apărarea democrației și a statului de drept este o prioritate principală a președinției suedeze, guvernul lui Kristersson “colaborează activ și se bazează pe cei care subminează aceste valori”.
Europarlamentarul Partidului de Centru din Suedia (membru al gruplui Renew Europe), Abir Al-Sahlani, și-a exprimat, îngrijorarea pentru poziția Democraților suedezi: „Jimmie Åkesson și partidul său nu se sfiesc să mintă despre UE pentru a-și ridica baza de votanți și a fost clar pentru o vreme că intenționează să dirijeze alegerile europarșamentare din 2024 pentru a afla dacă Suedia rămâne sau iese din UE”. Al-Sahlani a reamintit, de asemenea, că Democrații suedezi au amenințat și că se retrag din Acordul de coaliție care sprijină guvernul de guvernământ în privința Pactului UE privind migrația, votat de Parlamentul European.
Membrii ai guvernului suedez, precum ministrul suedez al Ocupării forței de muncă și liderul Partidului Liberal, Johan Pehrson, au reacționat ferm la declarațiile lui Jimmie Åkesson: “Este complet exclus să ne reconsiderăm aderarea la UE”, a scris Pehrson pe Twitter, adăugând că faptul că oricine “se poate gândi la asta, dar după Brexit este, greu de înțeles”.
Noi obiective energetice
În 2016, partidele suedeze au ajuns la un acord care prevedea că noi reactoare pot fi construite pe locul centralelor nucleare existente, esenţiale pentru a alimenta tranziţia la economia fără combustibili fosili şi a promis că va acorda garanţii de împrumut generoase ((https://blacknews.ro/parlamentul-suediei-deschide-calea-pentru-constructia-de-noi-centrale-nucleare/, postat pe 23 iunie 2023): 98% din producţia de electricitate din Suedia este generată de hidrocentrale, vânt şi energie atomică. Compania de utilităţi Vattenfall, controlată de statul suedez, analizează posibilitatea de a construi cel puţin două reactoare modulare mici şi, de asemenea, să prelungească durata de viaţă a actualelor reactoare care funcţionează în Suedia.
Pe 20 iunie 2023, Parlamentul Suediei a aprobat noile obiective energetice naţionale, dând astfel Guvernului undă verde pentru a avansa cu planurile care prevăd construcţia de noi centrale nucleare, într-o ţară care încă din 1983 a votat pentru eliminarea graduală a energiei atomice: modificarea obiectivului într-unul care vizează electricitate „100% fără combustibili fosili”, din unul anterior care viza electricitate „100% din surse regenerabile”, este o condiţie crucială în planul Guvernului de la Stockholm de a acoperi preconizata dublare a cererii de electricitate, până la aproximativ 300 de TwH în anul 2040, şi, de asemenea, de a ajunge la emisii de carbon zero până în 2045: „Aceasta creează condiţiile pentru energia nucleară, avem nevoie de mai multă producţie de electricitate curată şi de un sistem energetic mai stabil”, a declarat ministrul Finanţelor, Elisabeth Svantesson.
Criticii susţin că energia nucleară este scumpă, iar construcţia de noi reactoare va dura prea mult şi tehnologia nu este una sigură. Accentul pus pe energia nucleară face parte dintr-o modificare mai amplă a politicii de mediu într-o ţară care mult timp s-a lăudat că este un campion „verde”. Coaliţia de centru-dreapta, aflată la putere la Stockholm intenţionează să diminueze amestecul de etanol în benzină şi motorină, ceea ce va duce la emisii mai mari de CO2, o măsură care ar putea face ca Suedia să rateze obiectivele de emisii pentru 2030.
Propunerea Suediei de a permite ţărilor membre UE să prelungească subvenţiile pentru termocentralele pe cărbune ţinute în rezervă au generat îngrijorări în staele membre UE, iar autorităţile de la Stockholm au cerut, de asemenea, Bruxelles-ului să dilueze o lege care priveşte refacerea habitatelor naturale deteriorate. Pe plan intern, Guvernul de la Stockholm intenţionează să modifice autorizaţiile de mediu, ceea ce ar accelera extinderea capacităţilor eoliene şi ar permite companiilor de minerit să exploateze mari depozite de metale rare, strict necesare pentru producţia de motoare electrice.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: Wikipedia