Creșterea nivelului chiriilor
Chiriaşii se confruntă cu prețuri record în toate marile orașe ale Europei, din cauza diminuării semnificative a ofertei (https://cursdeguvernare.ro/niveluri-record-chirii-marile-capitale-europene.html, postat pe 4 septembrie 2023): printre cauzele scăderii ofertei de pe piață se numără și valul uriaș de refugiați ucraineni. Creşterea ratelor la creditele ipotecare i-a făcut pe oameni să renunţe la achiziţionarea de proprietăţi, tocmai când inflaţia a crescut costurile cu materialele de construcţii, ceea ce a afectat grav oferta de spaţii de locuit în țările membre UE.
Politicile guvernamentale şi tendinţele de pe piaţa muncii post-pandemie i-au împins pe muncitorii străini calificaţi, care deseori pot plăti mai mult decât localnicii, spre oraşe precum Paris, Dublin, Berlin şi Lisabona, în timp ce revenirea studenţilor în sălile de curs după pandemie a dus la creșterea cererii în oraşe precum Londra şi Amsterdam. Tendinţa de creştere rapidă a chiriilor după pandemie nu este unică Europei, dar a fost exacerbată pe continent de mărimea relativ mică a oraşelor şi concentraţia mare de clădiri istorice cu dimensiuni reduse. Dacă guvernele nu vor lua măsuri, în special pe partea de ofertă, ele riscă să asiste la o creştere dramatică a inegalităţii deoarece persoanele care nu îşi permit să cumpere o locuinţă vor fi obligate să aloce o parte mai mare din veniturile lor pentru spaţiile de locuit. „Chiriile cresc şi asta face viaţa deosebit de grea pentru oamenii care nu au avuţie transmisă de-a lungul generaţiilor. Este o diferenţă foarte mare între un tânăr de 25 de ani care îşi caută o locuinţă şi ai cărui părinţi sunt proprietari şi cu proprietăţi pe care le pot închiria, şi tinerii care încep viaţa pe cont propriu”, spune Christine Whitehead, profesor la London School of Economics.
Criza de spaţii de locuit este una acută în Amsterdam, pentru că acest oraş a devenit un magnet pentru străini, cu 18.000 de nou veniţi care s-au mutat în acest oraş ce avea cca 882.000 de locuitori în 2022. Companii precum ING Groep, Royal Philips şi Just Eat Takeaway.com şi-au extins forţa de muncă în ultimii ani. Politicile fiscale favorabile au determinat multe companii internaţionale, precum Tesla şi Netflix să-şi stabilească cartierul general european în acest oraş; creştere extremă a populaţiei a creat o criză de aproximativ 200.000 de spaţii de locuit în vara lui 2023, au anunțat edilii din Amsterdam. Şi alte capitale europene sunt într-o situaţie similară: populaţia Dublinului a crescut cu aproape 12% în ultimul deceniu, pe măsură ce reducerile de taxe oferite de guvernul irlandez au creat stimulente pentru mari companii din industria farmaceutică şi din domeniul tehnologiei, precum Meta Platforms, Alphabet şi Pfizer, care şi-au înfiinţat aici cartierul general din Europa.
În multe oraşe din Europa de Est, criza de spaţii de locuit şi creşterea chiriilor este agravată de afluxul de refugiaţi ucraineni. Potrivit datelor Eurostat, chiriile din Estonia au crescut cu 22% în 2022. Guvernele au început să caute soluţii, însă deseori optează pentru soluţii pe termen scurt care tind să aibă consecinţe negative. De exemplu, un sistem suedez de apartamente cu chirii controlate a creat o listă de aşteptare de mai mulţi ani în Stockholm şi o piaţă de subînchiriere pe care şpăgile sunt ceva normal.
Un posibil model de urmat este Viena, unde autorităţile locale acordă 200 de euro oricărei persoane sub un anumit nivel de venit pentru a o ajuta să-şi plătească chiria. Aproximativ 500.000 de persoane, adică un sfert din locuitorii capitalei Austriei trăiesc într-unul din cele aproximativ 220.000 de apartamente deţinute de municipalitate şi peste 3.700 de noi locuinţe vor fi construite în următorii ani. Municipalitatea oferă, de asemenea, terenurile pe care le deţine dezvoltatorilor, care promit să aloce o parte din noile apartamente către chiriaşii cu venituri reduse.
Criza de apă
Europa se încălzeşte mai rapid decât orice alt continent, însă pro¬ble¬ma a fost complicată de alte aspecte. Fluxurile de apă topită alpină sunt în scădere, iar solurile afectate de se¬cetă nu reţin suficient apa din pre¬cipitaţii (https://www.stiripesurse.ro/situatie-complicata-in-spania-un-razboi-loveste-direct-in-multi-romani-din-diaspora–criza-fara-precedent-in-europa_3062048.html, postat pe 10 septembrie 2023): în pofida temerilor privind penuria de apă, abordarea faţă de dis-tribuţie rămâne deficitară, 25% din apa potabilă din UE fiind pier¬dută din cauza conductelor defecte. Pentru executivii din industrie, scur¬gerile nu reprezintă doar o risipă de apă, ci şi de bani, însă identificarea şi eliminarea lor este dificilă.
Impactul deficitului de apă este acut pentru fermieri, dar este resimţit în egală măsură de gospodării şi industrie. Toate țările europene resimt criza apei; dintre ele, Belgia se confruntă cu cel mai ridicat nivel de stres din Europa în privinţa apei din cauza densităţii populaţiei şi infra-structurii deficitare.
Criza de apă din Europa a luat amploare din cauza secetei, conductelor defectuoase şi politicilor deficitare, creând suferinţă fermierilor, gospodăriilor şi industriilor. Seceta şi incendiile înregistrate în sudul Europei în vara lui 2023 sunt cele mai clare semne că problema penuriilor de apă de pe continent devine din ce mai dramatică pe fondul schimbărilor climatice. Tensiunile au atins cote atât de ridicate în Franţa şi Spania, încât au izbucnit con¬flicte între fermieri, cei mai mari consumatori de apă ai con¬tinentului, şi grupurile de mediu. În anii care vin, o combinaţie de politici deficitare, anumite interese şi schim¬bările climatice rapide vor înrăutăţi, probabil, situaţia…
Diferența tot mai mare între SUA și Europa
Arnaud Leparmentier, corespondent la New York pentru publicaţia fran¬ceză Le Monde a observat că în 2008 zona euro şi SUA aveau PIB-uri (la preţuri curente) echiva¬lente cu 14.200 miliarde de dolari şi, respectiv, 14.800 miliarde de dolari, adică aproape egale (https://www.stiripesurse.ro/diferenta-colosala-intre-sua-si-europa-niciodata-nu-a-fost-chiar-atat-de-rau_3062028.html, postat pe 11 septembrie 2023): în 2023, dDupă 15 ani, economia euro-peană abia a ajuns la 15.000 miliarde de dolari, în timp ce PIB-ul american a sărit la 26.900 miliarde dolari. Di¬ferenţa a trecut de la una neglijabilă la una de 80%!
Think-tankul de la Bruxelles, European Centre for International Political Economy a publicat un cla¬sament al PIB per capita pentru statele americane şi cele europene. Italia este cu puţin înaintea Missi¬ssi¬ppi, cel mai sărac dintre cele cincizeci de state americane, în timp ce Franţa este situată între Idaho şi Arkansas, respectiv al 48-lea şi al 49-lea stat american. Germania este situată între Oklahoma şi Maine (locurile 38 şi 39 între statele din componența SUA).
Cu o populaţie care îmbătrâneşte, dar care-şi preţuieşte timpul liber, Europa stagnează economic. Iar problemelor demografice şi celor legate de productivitate li s-au suprapus pandemia şi războiul pornit de Rusia contra Ucrainei. Dacă tendinţele actuale continuă, arată studiul European Centre for International Political Economy, decalajul dintre PIB per capita al SUA şi cel al Zonei Euro va ajunge ca până în 2035 să fie la fel de mare ca cel dintre Japonia şi Ecuador astăzi.
Economia europeană – opinia lui Mateusz Walewski
Mateusz Walewski, economist-șef și director de cercetare la Bank Gospodarstwa Krajowego, banca națională de dezvoltare din Polonia (https://cursdeguvernare.ro/interviu-mateusz-walewski-urmeaza-un-drum-lung-de-30-de-ani-companiile-ece-sa-concureze-cu-multinationalele-pe-pietele-globale-interviu-mateusz-walewski.html, postat pe 5 septembrie 2023): ”Economia europeană încetinește, ceea ce este întotdeauna o problemă pentru Europa Centrală și de Est. Cred că aceasta este provocarea pe care o are regiunea, deoarece industria din Europa Centrală și de Est se află în lanțul valoric al industriilor germane, franceze sau italiene. O scădere a cererii pentru produsele noastre industriale este o problemă. Pe de altă parte, dacă economia europeană încetinește, există și o șansă pentru cei care sunt mai competitivi, mai ieftini, mai eficienți, mai flexibili. Țările din Europa Centrală și de Est sunt cele mai flexibile și mai eficiente componente ale economiilor europene.
Pe termen scurt avem o provocare: vom vedea unele reduceri ale comenzilor de la clienții din Europa de Vest. În perspectivă sunt și oportunități pentru produsele noastre mai ieftine, de bună calitate. De altfel, dacă evaluăm factorii de succes ai economiei poloneze de la criza financiară din 2009, cred că industriile noastre sunt capabile să producă eficient și ieftin, într-un mod foarte rapid și foarte flexibil semiproduse pentru huburi industriale din Europa de Vest. În contextul încetinirii economice, costurile de producție încep din ce în ce mai mult să conteze, este o șansă ca o parte a pieței din regiunea noastră să crească, deoarece livrează produse și servicii mai ieftine și mai flexibile.
Emilian M. Dobrescu