UNESCO a publicat noi date, care arată că încă 44 milioane de profesori sunt necesari pentru a atinge obiectivul de a oferi învățământ primar și secundar pentru toți până în 2030. Problema nu este doar una de finanțare, ci și de lipsă de atractivitate a profesiei. „Profesorii joacă un rol vital în societățile noastre, dar această profesie se confruntă cu o criză majoră a vocațiilor. În unele regiuni ale lumii lipsesc candidați. Alte regiuni se confruntă cu o rată foarte mare de abandon școlar în primii câțiva ani. În ambele cazuri, răspunsul este același: trebuie să prețuim mai bine, să pregătim mai bine și să sprijinim mai bine profesorii”, punctează Audrey Azoulay, director general UNESCO.
În 2016, UNESCO a estimat deficitul global de profesori la 69 de milioane. O nouă analiză publicată de Ziua Mondială a Profesorului constată că deficitul a fost redus cu aproape o treime; situația s-a îmbunătățit, dar nu suficient pentru a satisface nevoile globale de educație.
Regiunea care a înregistrat cele mai multe progrese este Asia de Sud, unde deficitul s-a redus la jumătate din 2016. În schimb, Africa Subsahariană a înregistrat puține progrese și reprezintă singură 1 din 3 din deficitul global actual. În Europa și America de Nord, în ciuda ratei scăzute a natalității, deficitul de cadre didactice este ai treilea ca mărime din toate regiunile lumii, având nevoie de 4,8 milioane de profesori suplimentari. În America Latină și Caraibe există un deficit de 3,2 milioane.
UNESCO a efectuat cercetări pentru a înțelege mai bine motivele acestei penurii de profesori. O analiză a datelor de uzură din 79 de țări din diferite regiuni ale lumii și la diferite niveluri de dezvoltare relevă că predarea ca profesie este prea adesea neatractivă.
O multitudine de probleme pot pune presiune asupra condițiilor de muncă, variind de la lipsa de rechizite, care pune o presiune crescută asupra volumului de muncă al profesorilor, până la responsabilități administrative împovărătoare și conducere slabă a școlii, care poate submina moralul profesorilor. Nivelurile de stres sunt, de asemenea, o problemă.
Fenomenul este amplificat în Europa și America de Nord, unde există doar 3 țări din 10. La nivelul secundar superior, multe țări cu venituri mari plătesc profesorilor cu 75% sau mai puțin decât salariul plătit în alte profesii comparabile.
Având în vedere deficitul sistemic de cadre didactice, UNESCO recomandă măsuri pentru a face profesia de profesor mai atractivă, care să fie adaptate în funcție de situațiile și problemele naționale: investiții în îmbunătățirea formării inițiale a profesorilor și în programele de dezvoltare profesională continuă; programe de mentorat care îmbină profesorii experimentați cu alții mai noi și încurajează colaborarea între egali; salarii și beneficii competitive, în special în legătură cu alte profesii care necesită niveluri similare de calificare, precum și oportunități de avansare; raționalizarea sarcinilor administrative, pentru a permite profesorilor să se concentreze mai mult pe predare și mai puțin pe birocrație; un echilibru sănătos între viața profesională și viața privată, prin stabilirea de așteptări rezonabile pentru orele de lucru și reducerea volumului de muncă inutil; acces la servicii de sănătate mintală și de consiliere, pentru a ajuta profesorii să facă față stresului și provocărilor emoționale; atitudinea conducerii școlii trebuie să fie constructivă, apreciind contribuția profesorilor și încurajând un mediu de lucru pozitiv. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com