Două modele psihologice joacă un rol-cheie în partajarea și detectarea știrilor false într-o gamă variată de subiecte. Aceasta este concluzia unui nou studiu, publicat în Frontiers in Psychology, care a descoperit că nivelurile mai ridicate de instabilitate emoțională au fost predictive pentru distribuirea de știri false, iar nivelurile mai ridicate de gândire rațională s-au dovedit mai rapide și mai eficienteîn a detecta știri false pe platforme de socializare.
Cercetările anterioare s-au concentrat în primul rând pe știrile false politice și partizane, dar autorii noului studiu au încercat să examineze știrile false de zi cu zi pe diverse subiecte, cum ar fi criminalitatea, economia, educația, sănătatea și imigrația. „Știrile false au capacitatea de a submina încrederea în sistemele noastre politice și, prin urmare, trebuie să știm mai multe despre ce tipuri de oameni împărtășesc și ce tipuri de oameni pot detecta știri false”, punctează autorul studiului, Mark P. Shephard, lector superior la Universitatea Strathclyde, din Glasgow.
Studiul a inclus și măsuri psihometrice pentru a evalua abilitățile cognitive și trăsăturile de personalitate ale participanților. Testul de reflecție cognitivă (CRT) a evaluat capacitatea lor de a gândi critic și de a trece peste răspunsurile intuitive, dar incorecte. Testul stilului de gândire rațională a evaluat înclinația participanților către gândirea rațională. Scala de stabilitate emoțională le-a măsurat rezistența emoțională.
S-a constatat că chiar și persoane care sunt considerate bine informate, cum ar fi studenții la Științe politice, pot cădea pradă știri false. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu o stabilitate emoțională mai scăzută erau mai susceptibile de a se angaja în comportamente de împărtășire a știrilor, indiferent de veridicitatea lor, potrivit psypost.org. Acest lucru sugerează că stabilitatea emoțională joacă un rol în tendința de a împărtăși știri. Pe de altă parte, capacitatea de gândire rațională a fost un predictor semnificativ al identificării corecte a știrilor false.
Facebook și Twitter au fost identificate drept platformele principale pentru distribuirea de știri false. Știrile false privind sănătatea și criminalitatea erau mai probabil să fie distribuite pe Facebook, în timp ce știrile false despre sănătate au avut un efect semnificativ de partajare pe Twitter. În schimb, s-a constatat o rată mai mică de partajare a știrilor legate de imigrație pe toate platformele, ceea ce indică faptul că se adresează în principal persoanelor cu interese specifice în acest subiect.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, variații în capacitatea de a detecta știri reale și false în diferite domenii. În general, utilizatorii au fost mai buni la identificarea știrilor reale, cu excepția știrilor legate de imigrație, unde au existat mai multe reticențe în a crede orice știre. În ceea ce privește detectarea știrilor false, utilizatorii au avut tendința de a atribui greșit știrile false despre sănătate ca știri reale, rezultatele subliniind importanța abordării dezinformării legate de sănătate.
Shephard a spus că a fost surprins să observe „cât de ușor este cred oamenii că ceva este adevărat”. (redacția UZPR)
Foto: Marta Filipczyk/Unsplash