Diferențele semnificative în ceea ce privește venitul din întreaga Europă evidențiază amploarea inegalității pe tot continentul, statele occidentale și nordice având un venit disponibil mai mare, în medie, comparativ cu multe țări din sud și est.
Două treimi dintre cele mai performante țări din lume se află în Europa, conform indicelui de prosperitate Legatum 2023, dar inegalitatea veniturilor este larg răspândită.
Venitul mediu al gospodăriilor rezervat pentru cheltuieli și economii variază considerabil, nu doar între statele membre UE, ci și între alte țări europene.
Potrivit Euronews, există o divizare geografică clară: cele mai înalte niveluri ale venitului mediu disponibil au fost înregistrate în țările de vest și nordice, în timp ce nivelurile sunt mai scăzute în majoritatea statelor din sud și est.
Poate fi dificil de comparat cu exactitate nivelul venitului disponibil din țări din cauza regimurilor fiscale și nivelurilor prețurilor diferite, dar o modalitate de a măsura și compara diferențele este analiza median a venitului disponibil echivalent pe locuitor în standardul puterii de cumpărare (PPS) din fiecare țară, ceea ce reflectă standardele de trai.
Venitul disponibil al gospodăriilor este ceea ce gospodăriile au disponibil pentru cheltuieli și economii după impozite și transferuri, așa cum este definit de Eurostat, biroul de statistică al UE. Acest venit este „echivalat” – ajustat în funcție de dimensiunea și compoziția gospodăriei – pentru a-l face comparabil în toate gospodăriile.
PPS ajută la compararea prețurilor între țări. Este un fel de monedă artificială care înlătură diferențele de nivel de preț, făcând ca un singur PPS să poată cumpăra același bun sau serviciu în orice țară.
În 2022, venitul disponibil median pe locuitor în UE a variat de la 9.671 PPS în Bulgaria la 33.214 PPS în Luxemburg. Media UE a fost de 18.706 PPS pe locuitor.
Când sunt incluse Zonele Europene de Liber Schimb (AELS) și țările candidate la UE, Luxemburg a fost urmat de Norvegia (27.090 PPS) și Elveția (26.389 PPS). Această cifră a fost, de asemenea, puțin peste 25.000 PPS în Țările de Jos și Austria.
Țările nordice se situează peste media UE, dar nu reușesc să ajungă pe primul loc.
În timp ce Norvegia s-a clasat pe locul al doilea, niciuna dintre celelalte nu a ajuns în primele cinci. Finlanda (20.941 PPS) s-a clasat pe locul 10, iar Suedia (20.573 PPS) s-a poziționat pe locul 13 din cele 35 de țări de pe listă. Islanda și Danemarca s-au clasat pe locurile 7, respectiv 8.
Privind cele mai populate patru țări din UE, venitul disponibil median a fost peste media UE în Germania (23.197 PPS) și Franța (20.575 PPS), și mai mic în Italia (18.472 PPS) și Spania (17.254 PPS). Croația, ultima țară care a aderat la UE, a avut un venit median disponibil mai mare decât șase țări UE.
Țările candidate la UE au avut cele mai mici venituri mediane disponibile de pe listă.
Albania (4.385 PPS) s-a clasat pe partea de jos, urmată de Macedonia de Nord (5.988 PPS) și Turcia (6.210 PPS).
Dacă se iau în considerare veniturile în euro, diferite de PPS, nivelurile inegalității veniturilor din Europa se dovedesc deosebit de pregnante.
Intervalul venitului disponibil median pe locuitor a variat de la 5.378 euro în Bulgaria la 45.310 euro în Luxemburg în UE, în 2022. Venitul disponibil median pentru UE în ansamblu a fost de 19.083 euro. Cifra a fost mai mare de 35.000 de euro în cinci țări, și anume Elveția (44.753 EUR), Islanda (39.918 EUR), Norvegia (39.206 EUR) și Regatul Unit (37.934 EUR), pe lângă Luxemburg, precum și de 25.000 de euro în Germania și 23.053 de euro în Franța.
Poate deloc surprinzător, venitul disponibil median în euro a fost considerabil mai mic în țările candidate la UE: 3.000 de euro în Albania, Turcia și Macedonia de Nord.
Pe de altă parte, mai multe țări și-au sporit semnificativ venitul disponibil median pe locuitor în euro în ultimii cinci ani – a crescut cu peste 40% în nouă state membre ale UE și două țări candidate între 2017 și 2022, sau cele mai recente date disponibile din ultimii cinci ani. Modificarea a fost de 17% pentru UE în ansamblu.
România a înregistrat cea mai mare creștere, cu 101%, urmată de Serbia (68%) și Lituania (66%). (redacția UZPR)
Foto: Nattanan Kanchanaprat/Pixabay