COREEA DE NORD
Schimb de scrisori cu președintele Chinei
Pe 9 septembrie 1948, Coreea de Nord și-a declarat independența: cu prilejul aniversării a trei sferturi de secol de la acest eveniment, președintele Chinei, Xi Jinping, l-a felicitat pe Kim Jong Un pentru aniversarea fondării Republicii Populare Democrate Coreea de Nord (RPDC), exprimându-și dorinţa de a consolida comunicarea strategică şi cooperarea la nivel de lucru.
În scrisoarea sa de mulțumire, trimisă pe 21 septembrie 2023, liderul nord-coreean s-a angajat, la rândul lui să promoveze relaţiile de cooperare cu China: ”relaţiile de prietenie şi cooperare dintre RPDC şi China se vor dezvolta în mod constant în conformitate cu cerinţele noii ere şi cu dorinţa celor două popoare în viitor”. Kim Jong Un i-a urat lui Xi Jinping multă sănătate şi succes în activitatea sa responsabilă de a conduce partidul, guvernul şi poporul chinez pentru a realiza cauza socialismului cu caracteristici chinezeşti.
Statutul de putere nucleară
Pe 26 septembrie 2023, Coreea de Nord şi-a înscris în Constituţie statutul de stat nuclear, ceea ce înseamnă ireversibilitatea statutului de putere nucleară și autorizează folosirea preventivă a armelor nucleare, conform explicațiilor liderului de la Phenian (https://cursdeguvernare.ro/coreea-nord-constitutie-statut-putere-nucleara.html): „Politica de dezvoltare a forţei nucleare a RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană – n.n.) a devenit permanentă ca lege fundamentală a statului, pe care nimeni nu are voie să o încalce”, a declarat liderul Kim Jong-un, în cadrul unei reuniuni a Adunării Populare care a avut loc pe 26 și 27 septembrie 2023: „Este un eveniment istoric, care furnizează o pârghie politică puternică pentru a întări în mod remarcabil capacităţile naţionale de apărare”, a afirmat liderul nord-coreean. Coreea de Nord a efectuat deja şase teste nucleare între 2006 şi 2017, iar în 2022 a anunţat o nouă doctrină care face „ireversibil” statutul său de putere nucleară şi o autorizează să lanseze un atac atomic preventiv în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa regimului său. În 2022, Coreea de Nord s-a autoproclamat drept o putere nucleară „inevitabilă”, punând capăt, astfel, oricăror eventuale negocieri privind denuclearizarea țării.
La începutul anului 2023, liderul nord-coreean a ordonat trupelor sale să-și intensifice exercițiile pentru a se pregăti în eventualitatea unui „război adevărat”. Această doctrină, consfinţită prin lege, autorizează, de asemenea, utilizarea preventivă a armelor nucleare. Coreea de Nord şi-a intensificat testele de armament în 2023, în timp ce relaţiile sale cu Statele Unite şi cu vecina sa Coreea de Sud rămân foarte tensionate. Observatorii se tem că Pyongyangul va efectua un nou test nuclear, al şaptelea din istoria sa şi primul după 2017.
Vizita lui Kim Jong-Un în Federația Rusă
Pe 13 septembrie 2023, Kim Jong-Un și Vladimir Putin s-au întâlnit la Cosmodromul Vostocini, la aproape 8.000 de kilometri est de Moscova (Putin și Kim Jong Un au făcut schimb de arme: Ce cadou inedit i-a oferit liderul de la Kremlin omologului său de la Phenian (stiripesurse.ro), postat pe 14 septembrie 2023: „Kim l-a invitat pe Putin să viziteze RPD Coreeană. Putin a acceptat cu plăcere această invitaţie”, a anunţat Dmitri Peskov, folosind denumirea oficială a Coreei de Nord.
Vladimir Putin şi Kim Jong-Un au făcut schimb de cadouri în timpul vizitei liderului nord-coreean în Extremul Orient rus: „Vladimir Putin i-a dăruit lui Kim o mănuşă dintr-un costum spaţial, care a călătorit de mai multe ori în Spaţiu. El i-a dăruit, de asemenea, lui Kim o puşcă de calitate superioară de fabricaţie rusească. În schimb, a primit şi el o puşcă fabricată în Coreea de Nord”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Aceste cadouri au o valoare simbolică într-un moment în care Statele Unite suspectează Rusia că vrea să ajungă la un acord cu Phenianul pentru a-i livra arme, care să fie folosite în războiul din Ucraina.
Vizita liderului nord-coreean în Rusia „va continua câteva zile”, a mai spus Dmitri Peskov, fără a da alte detalii despre program. Vladimir Putin a anunțat pe 13 septembrie 2023, că oaspetele său nord-coreean ar urma să se deplaseze la Komsomolsk-pe-Amur pentru a vizita fabrici care produc echipamente aeronautice civile şi militare, apoi la Vladivostok, unde Flota rusă din Pacific îi va face o demonstraţie militară. În acest mare oraş de la graniţa estică a Rusiei, aproape de frontierele chineză şi nord-coreeană, Kim Jong-Un ar urma să viziteze şi Universitatea Federală din Orientul Îndepărtat şi anumite instalaţii ale Academiei de Ştiinţe a Rusiei, ale cărei laboratoare lucrează în domeniul biologiei marine.
COREEA DE SUD
Greva din învățământ
La începutul lunii septembrie 2023, zeci de mii de profesori au intrat în grevă în Coreea de Sud, după ce o profesoară s-a sinucis din cauza presiunii exercitate de părinții unor elevi. Cadrele didactice solicită o mai mare protecție la serviciu și acuză că sunt hărțuiți în mod frecvent de părinți, care îi sună la orice oră din zi, plângându-se neîncetat și pe nedrept. Valul de proteste a fost declanșat de sinuciderea lui Lee Min-so (nu este numele real), în vârstă de 23 de ani (https://cursdeguvernare.ro/coreea-de-sud-greva-in-educatie-dupa-sinuciderea-unui-profesor-care-a-clacat-din-cauza-presiunilor-parintilor.html, postat pe 4 septembrie 2023): pe 5 iunie 2023, femeia descria în jurnalul său teama care a cuprins-o când a intrat în clasă pentru a preda: „Mi se simte pieptul prea strâns. Simt că o să cad undeva. Nici măcar nu știu unde sunt”. O lună mai târziu, profesoara de școală primară a scris că a devenit atât de copleșită de muncă, încât „a vrut să renunțe”.
După alte două săptămâni, Lee Min-so a fost găsită moartă într-un dulap din clasă, de către colegii ei. Familia femeii a dezvăluit că în lunile care au precedat sinuciderea, Min-so fusese bombardată de plângeri ale părinților. Cel mai recent, una dintre elevele ei tăiase capul altui copil cu un creion, iar ea fusese implicată în telefoane și mesaje aprinse cu părinții.
Tragedia lui Lee Min-so a declanșat furia profesorilor din școlile primare din Coreea de Sud. În ultimele șase săptămâni, zeci de mii de profesori s-au adunat la Seul, susținând că sunt atât de speriați să fie numiți agresori de copii, încât nu pot să-și disciplineze elevii sau să intervină în timp ce se atacă reciproc. Dascăli îi acuză pe părinții că exploatează o lege a bunăstării copilului, adoptată în 2014, care statuează că profesorii acuzați de abuz asupra copilului sunt suspendați automat. Profesorii pot fi raportați pentru abuz asupra copiilor și dacă rețin un copil violent, în timp ce dezvăluirea este adesea etichetată ca abuz emoțional. Astfel de acuzații pot duce la eliminarea imediată a profesorilor de la catedră. Acestă cultură a plângerii este alimentată de societatea hiper-competitivă din Coreea de Sud, unde aproape totul depinde de succesul academic. Studenții concurează înverșunat pentru cele mai bune note de la o vârstă foarte fragedă, pentru a intra într-o zi în cele mai bune universități. În afara școlii, părinții își trimit copiii să învețe la școli extracurriculare scumpe, cunoscute sub numele de hagwons, care funcționează între orele 5:00 și 22:00. În timp ce familiile din Coreea aveau cu ceva timp în urmă cinci sau șase copii, majoritatea au acum doar unul, ceea ce înseamnă că au doar o șansă de succes.
Profesorul Kim Bong-je, care pregătește viitori profesori la Universitatea Națională de Educație din Seul, a spus că de vină este și creșterea inegalității. În mod tradițional, Coreea de Sud a avut o cultură foarte puternică a respectării profesorilor, a explicat el, dar, din cauza creșterii economice rapide a țării, mulți părinți sunt acum foarte educați. „Acest lucru înseamnă că adesea îi privesc cu dispreț pe profesori”, a spus el. Un alt profesor, Kwon, a relatat că în cei 10 ani de când predă și-a luat două perioade de concediu medical pentru a face față depresiei și atacurilor de panică, declanșate de stresul provocat de părinți și elevi. Până în 2019, puteai trimite un elev perturbator afară sau în spatele camerei de clasă, a explicat el, dar apoi părinții au început să sesizeze instanțele pentru abuz asupra copiilor. Kwon s-a mutat la o școală dintr-o comunitate mai săracă și a confirmat că părinții din zonele mai bogate se comportă chiar mult mai rău. „Mentalitatea lor este „doar copilul meu contează”, iar când tot ce te poți gândi este să-ți trimiți propriul copil la o facultate bună, devii foarte egoist”, a spus el. Profesorul crede că această presiune are repercusiuni și asupra celor mici: „Nu știu cum să elibereze această presiune, așa că acţionează rănindu-se reciproc”.
În februarie 2023, guvernul, sub presiunea de a aborda problema, a anunțat că dosarele de hărțuire ale elevilor vor fi incluse în aplicațiile lor la universitate. Deși speră să îi stimuleze pe elevi să nu se agreseze unii pe alții, acest lucru a alimentat și mai mult anxietatea părinților, determinându-i să exercite presiuni asupra profesorilor pentru a șterge greșelile copilului lor. Shin Min-hyang, care conduce organizația Solidaritatea pentru Protecția Drepturilor Omului a Studenților și Părinților, a recunoscut că o mare parte din comportamentul evidențiat în ultima lună a fost inacceptabil, dar a susținut că aceste cazuri sunt excepționale. „Marea majoritate a părinților se comportă bine și suntem îngrijorați că acele canale pe care noi le folosim pentru a ne comunica preocupările vor fi acum întrerupte. Părinții sunt considerați vinovați și nu este corect”, a spus aceasta.
Un părinte, care nu a vrut să fie numit, a spus că este îngrijorat că plângerile au scăpat de sub control. Ne-a arătat conținutul unui chat de grup, în care părinții se încurajau reciproc să hărțuiască o profesoară din cauza unei decizii pe care ea a luat-o: „Dacă numărul tău este blocat, atunci folosește telefoanele familiei și ale prietenilor pentru a suna”, și-a instruit colegii un părinte de pe chat. „Dacă profesorii nu au puterea de a interveni cu elevii problematici, atunci alții vor fi afectați negativ”, a spus părintele care a dezvăluit discuțiile. În plus, studenții pot rămâne cu mai puțini profesori. Potrivit unui sondaj, mai puțin de un sfert dintre profesori (24%) au fost mulțumiți de locul de muncă, în scădere față de 68% în 2006, când a început sondajul. Majoritatea au spus că s-au gândit să părăsească profesia în ultimul an. Guvernul a fost de acord că sălile sale de clasă sunt problematice. A emis noi linii directoare pentru profesori, care afirmă că profesorii vor putea elimina elevii perturbatori din sala de clasă și îi vor reține dacă este necesar. Ei spun că părinții trebuie să convină cu profesorii data și ora întâlnirilor din timp, iar profesorii pot refuza să se întâlnească după serviciu. Ministrul educației din Coreea de Sud, Lee Ju-ho, a spus că speră că aceste măsuri „vor readuce școlile la ceea ce ar trebui să fie”.
Mandat ciudat de arestare
Pe 18 septembrie 2023, Parchetul sud-coreean a emis un mandat de arestare pentru corupţie împotriva liderului opoziţiei sud-coreene, Lee Jae-myung, care a fost spitalizat după ce s-a aflat timp de 19 zile în greva foamei pentru a denunţa practicile autoritare ale Guvernului. Lee Jae-myung, în vârstă de 58 de ani, liderul Partidului Democrat (PD), a început greva foamei pe 31 august 2023 pentru a denunţa politicile „incompetente şi violente” ale Guvernului, mai ales incapacitatea acestuia de a protesta împotriva deversării de către Japonia a apelor uzate de la centrala nucleară de la Fukushima. Lee, care a candidat fără succes la alegerile prezidenţiale din 2023, a apărut palid şi slăbit în imaginile difuzate de mass-media. El a fost dus mai întâi la spital, a anunţat partidul său: câteva ore mai târziu, Parchetul a emis un mandat de arestare pentru mai multe capete de acuzare, între care abuz de încredere şi corupţie.
Parchetul central al districtului Seul îl suspectează pe Lee Jae-myung că a abuzat de autoritatea sa oferind unui dezvoltator imobiliar un tratament preferenţial, care a costat autorităţile publice 20 de miliarde de woni (14,1 milioane de euro), în cadrul unui proiect de construcţie de clădiri rezidenţiale între 2014 şi 2015 la Seongnam, pe când Lee era primar al oraşului. El este, de asemenea, suspectat că a cerut grupului Ssangbangwool, un producător de lenjerie de corp, să transfere ilegal 8 milioane de dolari în Coreea de Nord între 2019 şi 2020. Pe atunci, ca guvernator al provinciei Gyeonggi, Lee ar fi vrut, conform acuzării, să contribuie la un proiect de ferme inteligente construite de provincia pe care o administra şi Coreea de Nord, dar şi să plătească taxe menite să-i faciliteze o eventuală vizită la Phenian. Lee Jae-myung a negat toate acuzaţiile. O audiere la tribunal poate avea loc numai dacă Parlamentul, unde partidul lui Lee deţine majoritatea, îi ridică acestuia imunitatea.
Emilian M. Dobrescu
Foto: Wikipedia