Republica Muntenegru şi-a obţinut independenţa în 2006, când a pus capăt uniunii federale cu Serbia. Pe 15 decembrie 2008, republica ex-iugoslavă Muntenegru a înaintat cererea oficială de aderare la UE. Pe 9 martie 2011, Parlamentul European saluta decizia Consiliului European de a oferi Muntenegrului statutul de ţară candidată la UE, exprimându-şi speranţa că negocierile de aderare vor începe imediat. Membrii PE îşi exprimau totuşi anumite preocupări privind corupţia, crima organizată, discriminarea şi restricţiile asupra libertăţii media.
La 16 octombrie 2016 au avut loc alegeri parlamentare, după ce ţara s-a confruntat cu o criză politică în 2015 şi 2016, în care a fost cerută demisia prim-ministrului Milo Djukanovici şi alegeri parlamentare anticipate. Alegerile au fost câştigate tot de partidul lui Djukanovici, Partidul Democratic al Socialiştilor din Muntenegru. Acesta controlează acum 36 din cele 81 de mandate din parlamentul unicameral de la Podgorica şi nu are majoritate simplă, fiind pus în situaţia să formeze un guvern de coaliţie cu cele două partide social-democrate mai mici care împreună deţin 6 mandate.
Stat cu ieșire la Marea Adriatică, considerat cândva un puternic aliat al Rusiei, statul Muntenegru a aderat în 2017 la NATO, în ciuda opoziției puternice din partea Moscovei. Muntenegru s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei pentru invazia sa în Ucraina. Pe lângă majoritatea țărilor europene, Rusia a adăugat și Muntenegru pe lista sa de „state inamice” pentru că a acționat împotriva intereselor Kremlinului.
Pe 23 iunie 2020, Muntenegru a primit undă verde pentru deschiderea celui din urmă capitol de negocieri – Competiție – a anunțat ex-premierul de la Podgorica, Duško Marković. După invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Muntenegru – spre deosebire de Serbia – s-a alăturat sancțiunilor UE împotriva Moscovei. Ca răspuns, Rusia a plasat Muntenegru pe lista statelor neprietenoase…
Alegerile parlamentare
Pe 11 iunie 2023 au avut loc alegeri parlamentare anticipate, conform unui sistem electoral proporțional în care întreaga țară a fost considerate o singură unitate electorală. Pe listele de vot au fost înscriși 542.468 de alegători eligibili, care au ales 81 de reprezentanți în Parlamentul Muntenegrului; Pragul electoral pentru formațiunile politice este de 3%. La alegeri au participat 15 partide și alianțe politice. Alegerile legislative au fost primele din mica fostă republică iugoslavă, de când Milo Djukanovic, fostul lider al Partidului Democrat al Socialiştilor (DPS), a pierdut scrutinul prezidenţial în aprilie 2023 şi a părăsit puterea după 30 de ani în care a dominat scena politică a țării.
Campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost dominată de promisiunile partidelor politice cu privire la viitoarele majorări de salarii, pensii, ajutor social, subvenții pentru achiziționarea de apartamente și mașini, indemnizații (https://corneliupivariu.com/2023-early-parliamentary-elections-in-montenegro/). Partidele politice au facul astfel de promisiuni fără a preciza din ce surse intenționează să finanțeze toate aceste cheltuieli suplimentare sau cum plănuiesc să își îndeplinească promisiunile. Problemele de identitate și problemele etnice nu au mai fost în centrul campaniei electorale axată pe îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.
Atac cibernetic fără precedent
Pe 26 august 2022, infrastructura digitală a instituțiilor din Muntenegru a fost ținta unui atac cibernetic fără precedent. Autoritățile au intervenit rapid pentru a limita pagubele (Atac cibernetic fără precedent împotriva Muntenegru. Suspect: Rusia (cursdeguvernare.ro), postat pe 27 august 2022): Agenția pentru Securitate Națională (ANB) a anunțat că Muntenegru este „într-un război hibrid”: „Servicii coordonate din Rusia se află în spatele atacului cibernetic – acest tip de atac efectuat pentru prima dată în Muntenegru a fost pregătit o perioadă lungă de Timp.
Dusan Polovic, un oficial guvernamental, a declarat: „Pot spune cu certitudine că acest atac împotriva Muntenegru vine direct din Rusia”. Ambasada SUA în Muntenegru și-a avertizat cetățenii aflați în statul balcanic că un „atac cibernetic persistent este în curs de desfășurare”.
Prima țară europeană fără bolnavi de Covid-19
Primul caz de coronavirus a fost descoperit pe 17 martie 2020 în această țară din vestul Balcanilor, iar pe 24 mai 2020, după 68 de zile, în Muntenegru nu mai exista nici un caz activ de infecție cu noul coronavirus (https://www.wall-street.ro/articol/International/255633/prima-tara-din-europa-care-nu-mai-are-nici-macar-un-singur-caz-de-covid-19.html, vizitat pe 26 mai 2020). Muntenegru a devenit oficial prima țară din Europa care nu mai înregistrează nici un pacient infectat cu noul coronavirus, conform datelor publicate de Institutul de Sănătate Publică din această țară.
Până la 24 mai 2020, în statul balcanic au fost înregistrate în mod oficial 324 de cazuri de infecție cu coronavirus, dintre care 181 bărbați și 143 femei. Numărul de persoane vindecate este de 315, nouă persoane au murit din pricina coronavirusului; toți cei decedați au fost bărbați.
Rezoluţia pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE
În rezoluţia din 9 martie 2011, adoptată cu o mare majoritate, Parlamentul European a salutat “consensul general şi prioritatea majoră acordată integrării europene de către guvernul şi partidele de opoziţie din Muntenegru”, în special finalizarea cadrului constituţional şi rezultatele bune obţinute în implementarea reformelor economice.
Rezoluţia subliniază că în multe domenii, corupţia este încă prevalentă, în special în construcţii, privatizare şi sectorul achiziţiilor publice şi reprezintă o problemă gravă, precum şi crima organizată şi, în special, spălarea de bani şi contrabanda. Membrii PE şi-au exprimat îngrijorarea că femeile vor fi în continuare subreprezentate în procesul de decizie şi în funcţiile de conducere.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: Wikipedia