Anterior, numele constituțional al țării a fost Republica Macedonia, iar denumirea provizorie la nivel internațional Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FRIM/FYROM).
Scurt istoric
În urma celor două Războaie Balcanice (1912 şi 1913), teritoriul Macedoniei istorice (inclus, în principal, în vilayetele otomane Kosova, Manastir, Selanik) a fost împărţit între Grecia, Bulgaria şi Serbia (http://www.mae.ro/node/4560).
În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Naţională a Macedoniei a proclamat că „Republica Populară Macedonia” reprezintă o naţiune separată în cadrul Iugoslaviei federale.
După sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a intrat în componenţa Republicii Federative Populare Iugoslavia, ca una din cele şase republici. Prin referendumul din 8 septembrie 1991, s-a desprins paşnic din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (după schimbarea de nume a statului iugoslav, în anul 1963).
În martie-iunie 2001, între Guvernul macedonean şi insurgenţi de etnie albaneză a avut loc un conflict armat, în partea de nord şi de vest a ţării, care s-a încheiat în urma intervenţiei NATO şi a semnării Acordului-Cadru de la Ohrid.
Din 1995 participă la Parteneriatul pentru Pace (PfP). La Summit-ul de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), NATO a agreat ca invitaţia de aderare pentru R. Macedonia să fie lansată imediat după soluţionarea problemei numelui constituţional, decizie reconfirmată la Summit-ul aniversar NATO Strasbourg/ Kehl (3-4 aprilie 2009). La Summit-ul NATO din iulie 2018, Macedoniei i-a fost adresată invitația formală de aderare, cu condiția implementării integrale a Acordului cu Grecia. La 6 februarie 2019 a fost semnat Protocolul de aderare la NATO al Republicii Macedonia de Nord
Republica Macedonia de Nord a primit statutul de candidat la UE în decembrie 2005, fără stabilirea unei date de începere a negocierilor. Prin Concluziile Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie 2018 a fost deschisă calea negocierilor cu FRIM, decizia în acest sens urmând să se ia în iunie 2019, în baza progreselor ce vor fi constatate de următorul raport al Comisiei Europene în ceea ce privește îndeplinirea unui set de condiționalități, în primul rând implementarea Acordului cu Grecia. Este participantă la Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP), membră a Consiliului Cooperării Regionale (RCC), Iniţiativei Central Europene (ICE), precum şi semnatară a CEFTA (Bucureşti, decembrie 2006). Totodată, este membră a ONU, OSCE şi a Consiliului Europei. A devenit membră a Grupului Băncii Mondiale în 1994 şi a OMC în aprilie 2003.
La 1 august 2017, premierii Republicii Macedonia, Z. Zaev, și Bulgariei, B. Borisov, au semnat Tratatul de bună-vecinătate, prietenie și cooperare, un moment istoric în relația bilaterală și un pas înainte al statului macedonean pe calea integrării europene. Guvernele Republicii Elene (EL) și ale Republicii Macedonia (MK) au anunțat, la 12 iunie 2018, ajungerea la un acord privind rezolvarea disputei istorice legate de numele MK. Ulterior, la 17 iunie 2018, Acordul a fost semnat de către miniștrii de externe din cele două țări în satul grecesc Psarades, localitate aflată lângă granița dintre cele două state, parte a municipalității Prespa, pe malul lacului cu același nume, în prezența premierilor A. Tsipras și Z. Zaev și a mai multor înalți oficiali internaționali și europeni.
La 30 iulie 2018 Parlamentul macedonean a decis organizarea unui referendum consultativ privind aprobarea acordului încheiat cu Grecia, respectiv a amendamentelor constituționale privind numele țării, al 30 septembrie 2018. Întrebarea adresată cetățenilor în cadrul referendumului a fost următoarea: „Sunteți în favoarea integrării în UE și NATO prin acceptarea acordului între R. Macedonia și Grecia?”. La referendum au participat 666.743 din 1.806.337 de persoane înregistrate în listele de alegători, adică 36,91%. Din voturile exprimate, 609.813 (91,46%) au fost favorabile, 37.700 (5,65%) nefavorabile și 2,89% au fost nule. Potrivit Comisiei Electorale de Stat, pentru validarea referendumului era necesară îndeplinirea a două condiţii: participare la vot a cel puțin jumătate plus unul dintre alegători, respectiv mai mult de 903.169, iar dintre aceștia, cel puțin 451.586 de cetăţeni să voteze „pentru”.
La 19 octombrie 2018, Parlamentul de la Skopje a aprobat demararea procedurii legislative privind schimbarea Constituției, legea fiind aprobată la 11 ianuarie 2019, urmând să intre în vigoare doar dacă Acordul este ratificat și de Atena. La 25 ianuarie 2019, Acordul de la Prespa a fost ratificat de Parlamentul de la Atena. La 8 februarie 2019, Parlamentul de la Atena a ratificat și Protocolul de Aderare a Republicii Macedonia de Nord, îndeplinindu-se astfel ultima condiție pentru intrarea în vigoare a Acordului de la Prespa și a noului nume constituțional. La 12 februarie 2019, ulterior primirii notificării de la Atena privind ratificarea protocolului de Aderare la NATO al Republicii Macedonia de Nord, guvernul de la Skopje a anunțat intrarea în vigoare a noului nume al țării. La 13 februarie 2019, cele două state au notificat Secretariatul General al ONU privind intrarea în vigoare a Acordului, iar la 14 februarie, au fost notificate statele cu care Republica macedonia întreține relații diplomatice, precum și organizațiile din care face parte, privind noua denumire a țării, Republica Macedonia de Nord.
Capitala şi principalele oraşe ale țării sunt: Skopje, Bitola, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip, Gostivar, Strumica.
Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 25.713 kilometri pătraţi. Conform organizării administrativ-teritoriale din august 2004, R. Macedonia a fost reorganizată în 84 de municipalităţi (opština). Capitala, Skopje, este formată din 10 municipalităţi şi reprezintă unitate distinctă de auto-guvernare locală.
Data proclamării independenţei: 8 septembrie 1991.
Populaţia: 2.097.319 locuitori (recensământ 2021).
Naţionalităţi: 58,44% macedoneni (1.073.229), 24,16% albanezi (446.245), 3,79% turci (35.047), 2,46% romi (23.630), 0,46% vlahi (8.714), 1,19% sârbi (23.847) și 0,88% bosniaci (16.042) și alții 1,16% (18.912). La recensământul din 2021, au fost înregistrați, pentru prima dată, și 126 de etnici români pe teritoriul NMK.
Religii: ortodoxă – 46.14%, musulmană – 32.7%, catolică – 0,37%, altele – 20,79% (recensământ 2022).
Limba oficială: macedoneană.
Ziua naţională: 8 septembrie.
Forma de guvernământ: democraţie parlamentară, conform Constituţiei din 1991, amendată în 2001, 2005 și 2019.
Coaliția pentru Integrare Euopeană
O largă coaliție a partidelor care sunt pentru integrare europeană și garanții scrise că Bulgaria nu va face niciun fel de cereri noi – o astfel de formulă a apărut ca posibilă la întâlnirea premierului macedonean, Dimităr Kovacevski cu liderul opoziţiei, Hristijan Mickoski (https://www.stiripesurse.ro/rasturnare-de-situatie-la-skopje-guvernul-si-opozitia-au-discutat-despre-coalitia-de-integrare-europeana_2947850.html, postat pe 9 iunie 2023): cei doi au discutat, după un schimb dur de replici și acuzații reciproce, într-un moment în care proiectul de modificare a Constituției, ce are în vedere includerea bulgarilor ca minoritate națională, trebuie trimis de Guvern în Parlament. Nu există un termen limită pentru aceasta, dar obiectivul este ca amendamentele să fie adoptate până în toamna lui 2023, aceasta fiind condiția cheie pentru ca Macedonia de Nord să înceapă negocierile de aderare cu UE.
Formațiunea VMRO-DPMNE a lui Hristijan Mickoski a fost categoric împotriva modificărilor, care au fost impuse sub „dictat bulgar” și insistă, mai întâi, pentru alegeri, întrucât amendamentele nu vor trece de votul Parlamentului actual. Discuția nu înseamnă consens asupra schimbărilor, s-a înțeles că VMRO-DPMNE a admis ca amedamentele la Constuție să fie introduse fără încercarea de a renegocia cu UE. Mickoski vede o soluție diferită: coaliția largă, care se va forma, să voteze modificările constituționale, dar acestea să intre în vigoare doar atunci când va începe ratificarea aderării Macedoniei de Nord la UE în parlamentele țărilor membre UE.
La rândul lui, premierul Dimităr Kovachevski vede în implementarea amânată a modificărilor Constituției țării o încălcare a cadrului de negociere și solicită ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc în toamna lui 2023, în loc de vara anului 2024 – într-o astfel de ipostază, modificările constituționale intră în vigoare atunci când Macedonia de Nord începe negocierile cu UE.
DUI – cel mai mare partid albanez, care a fost și partener de coaliție al VMRO-DPMNE în anterioara guvernare, ar trebui să susțină amendamentele, iar ministrul actual de Externe al Macedoniei de Nord, Buyar Osmani, un membru important al partidului DUI, a afirmat că formațiunea sa este gata să părăsească puterea dacă asta înseamnă să susțină modificările constituționale: „DUI este pregătită să susțină un guvern fără DUI, dacă Opoziția susține modificările constituționale și acestea intră în vigoare înainte de formarea acestui nou Guvern. Viitorul european al cetățenilor este mai presus de orice”.
Buyar Osmani a primit felicitări de la VMRO-DPMNE, în a cărui poziţie, însă, s-a repetat ulterior teza lui Mickoski: „Rămâne ca DUI… să fie de acord cu o implementare amânată a modificărilor până în perioada intrării Macedoniei de Nord în UE, după ce ne asigurăm că nu există alte condiţii pentru identitatea macedoneană”.
Alianța Albanezilor – al doilea partid ca mărime din blocul albanez, cândva aliat al lui Mickoski și oponent implacabil al DUI – a spus că nu are niciun fel de condiții: „Suntem pregătiți pentru orice, doar să găsim o soluție pentru a începe negocierile la UE”, a spus liderul Alianţei, Arban Taravari. Doar partidele politice mici, care fac parte din coaliția care vizează integrarea țării în UE, nu au avut nici un comentariu, menținându-și însă atitudinea negativă față de propunerea actualului Executiv de a accepta modificări constituționale.
Emilian Dobrescu/UZPR