Cultura Cucuteni, cea mai veche civilizație din Europa, ajunge, prin intermediul specialiștilor, pentru două zile în Pasul Rucăr- Bran, la granița dintre Muntenia și Ardeal.
Comunele argeșene Dragoslavele și Rucăr sunt așezările unde va avea loc, anul acesta, în zilele de 9 și 10 septembrie, Simpozionului Internațional „Cucuteni 5000 Redivivus”.
Găzduind Simpozionului Internațional „Cucuteni 5000 Redivivus: științe exacte și mai puțin exacte”, ajuns la a XVIII-a ediție, cele doua localități, cu un mare potențial turistic, se vor transforma într-un centru al culturii şi ştiinţei.
Doi intelectuali ai zonei, profesorul de istorie, Tudor Vlad din Rucăr și doamna Ana-Maria Cîrstina, fiica a preotului din Dragoslavele și interpretă de folclor, sunt principalii organizator din Argeș.
Ei spun că va fi un dialog dintre știință și spiritualitate într-un cadru pitoresc din lumea satului autentic de munte.
Evenimentul din Argeș va fi organizat cu participarea mai multor instituții de cultură și învățământ din România și Republica Moldova.
Acesta cuprinde, în cele două zile, simpozioane și dezbateri ale specialiștilor, vizite la obiectivele culturale, religioase și turistice din zonă, precum și participarea la un spectacol artistic cu artiști și formații din cele două țări surori.
Amintim că în paralel, la Rucăr, are loc manifestarea Expopastoralis, prilejuită de coborâtul oilor de a munte și ziua localității.
Conform Wikipedia, „Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia (în engleză Cucuteni-Trypillian culture și în ucraineană Трипільська культура), cea mai veche civilizație din Europa, datând din perioada 5800-3200 î.Hr., și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii.
Cultura Cucuteni preceda cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei. Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată. ⁱ
Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni. Poate aceasta sa explice si prezenta pe aceasta ceramica a unor simboluri spirituale stravechi (Yin și Yang, Svastică,Cruce) aparute prima data in Europa vechile culturi Danubiano-Pontice (Cucuteni si Turdas) si apoi la distanta de mii de ani si kilometri in Asia; asta pe linga ipoteza Inconstientului Colectiv a lui C. Jung.
Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații. S-au găsit și figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.
Populația aparținând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupație vânătoarea, agricultura și meșteșuguri casnice, cum ar fi: țesut, olărit, confecționare de unelte.
În locuințele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuințelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susținut și de lipsa necropolelor.
Specialiștii vorbesc despre un cult al zeiței-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populația Cucuteni practica și diferite culte solare evidențiate mai ales prin pictură.
Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roșul, albul și negrul, cu unele variații în funcție de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari, de tipul amforelor”.
Constantin Pașol/UZPR
Foto: Constantin Pașol, Facebook
