În perioada 23-25 august 2023, liderii Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei și Africii de Sud s-au întâlnit la Johannesburg (Africa de Sud), pentru cel de-al 15-lea summit anual al grupului BRICS, posibila extindere a blocului fiind unul dintre punctele de discuție pe ordinea de zi. În ultimele două decenii, am asistat la o schimbare profundă în peisajul economic și geopolitic global, deoarece ascensiunea națiunilor BRICS reușește să aducă o contrapondere tot mai mare la dominația tradițională a G7.
Sancțiunile agresive ale SUA, cum ar fi înghețarea rezervelor Rusiei în valoare de sute de miliarde de dolari, au determinat o serie de țări să înceapă să efectueze tranzacții comerciale în alte valute decât dolarul, precum și să-și repatrieze rezervele de aur. Crearea unei monede BRICS a devenit una dintre temele principale legate nu doar de țările membre, ci și de piețele financiare globale. Decontarea în moneda locală este o tendință generală, țările în curs de dezvoltare se confruntă cu multe probleme, nu pot obține credite suficiente, nu au acces la piața de capital, monedele lor nu sunt convertibile, a declarat Dilma Rousseff, fostul președinte al Braziliei, președintele Bancii de Dezvoltare a BRICS. Cu toate acestea, la summitul BRICS de la Pretoria nu au existat discuții despre o monedă comună BRICS, o idee propusă de Brazilia ca alternativă față de dependența de dolar.
Peste 40 de țări și-au exprimat interesul să se alăture BRICS; dintre ele, aproape 20 au cerut oficial să fie admise. Liderii BRICS au analizat definitivarea unui cadru și criterii pentru aderare, detalii care au fot incluse în declarația comună adoptată pe 23 august 2023. Dincolo de problema extinderii, stimularea utilizării monedelor naționale ale statelor membre în tranzacțiile comerciale și financiare pentru a reduce dependența de dolarul american a fost, de asemenea, pe agenda summitului.
Șefii de stat și de guvern din țările BRICS au încercat să demonstreze unitate și au acceptat doar șase membri noi: Arabia Saudită, Iran, Emiratele Arabe Unite, Argentina, Egipt și Etiopia s-au alăturat de la 1 ianuarie 2024. Cei patru șefi de stat și de guvern care au participat la summitul BRICS de la Johannesburg i-au salutat pe noii membri în declarațiile lor făcute cu acest prilej, iar președintele rus Vladimir Putin a vorbit din nou prin intermediul unui videoclip. Aceștia au subliniat că extinderea este un pas în plus către o „ordine mondială multipolară”.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a declarat că grupul extins BRICS va reprezenta 46% din populația lumii și 37% din producția economică globală. Omologul său indian, premierul Narendra Modi, a subliniat că țara sa are „legături profunde și istorice” cu toți noii membri.
Cuvântul secretarului general al ONU, Antonio Guterres
Luând cuvântul la summit pe 24 august 2023, șeful ONU a subliniat nevoia urgentă de unitate și justiție pentru a aborda provocările stringente cu care se confruntă Omenirea, care variază de la criza climatică la disparități economice și conflicte cu implicații globale (https://news.un.org/fr/story/2023/08/1137927): „Lumea noastră are nevoie de unitate pentru acțiune și unitate pentru dreptate; ne confruntăm cu provocări existențiale”, a spus el, atrăgând atenția asupra agravării efectelor schimbărilor climatice și a creșterii sărăciei, foametei și inegalității. Grupul BRICS reprezintă mai mult de 40% din populația lumii, iar cele cinci state member BRICS sunt, de asemenea, membre ale blocului mai mare, G20.
Guterres a subliniat riscurile prezentate de tehnologiile emergente fără un cadru global, subliniind în același timp diviziunile și conflictele geopolitice, în special impacturile care decurg din invazia rusă a Ucrainei.
Lumea este multipolară
În discursul său, domnul Guterres a subliniat trecerea globală către o lume multipolară, avertizând că multipolaritatea singură nu poate garanta un status quo pașnic și just. El a cerut instituții multilaterale puternice și eficiente care să sprijine această schimbare. Făcând paralele, el a arătat lecțiile de la începutul secolului al XX-lea, când multipolaritatea Europei, lipsită de mecanisme multilaterale puternice, a contribuit la declanșarea Primului Război Mondial.
„Pe măsură ce comunitatea globală se îndreaptă către multipolaritate, avem nevoie disperată – și susțin aceasta cu tărie – de o arhitectură multilaterală consolidată și reformată, bazată pe Carta ONU și dreptul internațional”, a spus domnul Guterres. Subliniind că structurile actuale de guvernare globală au fost înființate după cel de-Al Doilea Război Mondial, excluzând multe țări africane aflate încă sub dominație colonială, el a subliniat necesitatea ca aceste instituții să reflecte dinamica puterii și realitățile economice contemporane.
Fără reforme, fragmentarea este inevitabilă
„Nu ne putem permite o lume cu o economie globală divizată și un sistem financiar; cu strategii divergente în materie de tehnologie, inclusiv inteligență artificială; și cu cadre de securitate conflictuale”, a spus el și a mai subliniind că țările cu venituri mici, în special din Africa, vor fi cele mai afectate de o astfel de divizare: „Am venit la Johannesburg cu un mesaj simplu: într-o lume fracturată și copleșită de crize, pur și simplu nu există alternativă la cooperare”.
Regândirea arhitecturii financiare globale
Confruntat cu provocările unice ale Africii, secretarul general al ONU a spus că, în calitate de victimă istorică a sclaviei și colonialismului, continentul continuă să se confrunte cu nedreptăți grave, inclusiv disparități și schimbări economice substanțiale. El a cerut o revizuire a arhitecturii financiare globale și o acțiune îmbunătățită în domeniul schimbărilor climatice, referindu-se Pactul său de solidaritate cu clima și Agenda de accelerare a transformărilor în Africa.
„Țările dezvoltate trebuie, în sfârșit, să-și îndeplinească promisiunile față de țările în curs de dezvoltare: prin atingerea obiectivului de 100 de miliarde de dolari, dublarea finanțării pentru adaptare, completarea Fondului verde pentru climă și operaționalizarea pierderilor și daunelor din acest an”, a spus el. Antonio Guterres a încheiat cuvântul său apelând la acțiune colectivă și subliniind că Omenirea nu va putea să-și rezolve problemele comune într-un mod fragmentat: „Împreună, să lucrăm pentru a promova puterea acțiunii universale, imperativul justiției și promisiunea unui viitor mai bun”.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: Wikipedia