Pe 8 septembrie 1991, Macedonia s-a desprins din țările fostei Iugoslavii, iar apoi a fost primită în Naţiunile Unite, în 1993, sub numele provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și peste 140 de ţări, între care Rusia şi Statele Unite, au recunoscut această ţară balcanică drept „Republica Macedonia”. De atunci, Skopje tot speră să obţină invitația de a discuta despre aderarea sa la UE şi, de asemenea, invitaţia de aderare la NATO.
Referendumul din 30 septembrie 2018 la care au fost chemaţi la urne toţi cetăţenii cu drept de vot din acest stat ce are în total 2 milioane de locuitori, a aprobat schimbarea articolului 1 din Constituţie cu privire la numele ţării. În loc de Fosta Republică a Macedoniei, noua denumire este de atunci Republica Macedonia de Nord, aşa cum s-a stabilit și prin acordul încheiat, la Prespa, în 12 iunie 2018, între prim-minis¬trul grec Alexis Tsipras şi omologul său de la Skopje, Zoran Zaev.
Pe 18 iulie 2022, UE a aprobat începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la blocul comunitar european.
Avatarurile aderării
În 2018, Grecia s-a opus aderării Macedoniei, pe motiv de nume, care face parte din patrimoniul cultural-identitar elen. Atunci, cele două părți au ajuns la un acord, prin care Macedonia a devenit „Macedonia de Nord”. Hotărârea a provocat un scandal imens și alegeri anticipate la Skopje, dar, în cele din urmă, a fost adoptată în 2019, iar deschiderea negocierilor de aderare părea să se profileze.
În octombrie 2019, președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a opus deschiderii negocierilor de aderare pe motiv că întreg procesul are nevoie de o reformă din partea UE: în martie 2020, a fost adoptat un nou set de reguli de aderare, și, din nou, lucrurile păreau rezolvate, până a apărut opoziția Bulgariei pe 17 noiembrie 2020, care a blocat prin veto, demararea oficială a negocierilor de aderare a micuțului stat balcanic, la pachet cu Albania. Poziția Sofiei ține de istoria macedonenilor, legată de cea a bulgarilor și de limba acestora, care este mutual inteligibilă cu bulgara; astfel, Bulgaria solicită respectarea unui acord semnat în 2017, pe care Macedonia de Nord nu l-a pus în practică. Bulgaria a respins termenul „limba macedoneană”, considerând că limba vorbită în Macedonia de Nord este bulgara. În viziunea Sofiei, Bulgaria și Macedonia de Nord au o istorie comună până la formarea Republicii Federative Macedonia, în cadrul Iugoslaviei, după Al Doilea Război Mondial.
Abia pe 24 iunie 2022, parlamentarii bulgari au votat pentru ridicarea dreptului de veto al guvernului asupra discuțiilor de aderare la UE pentru vecinul său, Macedonia de Nord: Bulgaria a cerut vecinului său să recunoască faptul că limba macedoneană are rădăcini bulgare, precum și să recunoască minoritatea bulgară în Constituția Macedoniei de Nord, care declarase cu o zi înaintea votului din Parlamentul bulgar că o propunere de recunoaștere a minorității bulgare într-un preambul al Constituției este „inacceptabilă”.
Avatarurile noii denumiri a țării
Pe 17 iunie 2018, miniştrii de externe de la Atena şi Skopje, Nikos Kotzias şi Nikola Dimitrov, au semnat acodul pentru începerea negocierilor de aderare la UE a Macedonei de nord, in localitatea de frontieră Prespes (Grecia). La ceremonia desfăşurată pe malul lacului Prespes, au fost mai fost prezenţi negociatorul ONU, Matthew Nimetz şi şefa diplomaţiei UE Federica Mohgherini (cf. Cristian Buș, S-a încheiat un nou conflict vechi, Europa are un nou stat, vezi site-ul http://evz.ro/stat-nou-europa-semnat.html, postat pe 17 iunie 2018): „Astăzi ne facem datoria patriotică (…), un pas istoric pentru a închide rănile trecutului, pentru a deschide calea cooperării pentru ţările noastre, pentru Balcani şi pentru întreaga Europă”, a spus Alexis Tsipras, primul ministru al Greciei între 2015-2019.
Intervenind după 27 de ani de neînţelegeri – marcați din 1991, anul obținerii independenței de către Fosta Republică Iugoslvă a Macedoniei – acest acord este de „importanţă strategică şi poate muta munţii” pentru a aduce stabilitate şi prosperitate, a declarat la rândul său social-democratul macedonean Zoran Zaev. Compromisul a fost deblocat prin venirea sa la putere în 2017, succedând dreptei naţionaliste. Preocuparea europeană în legătură cu influenţa Rusiei în regiune a fost de asemenea decisivă, spun analiştii. Acordul de 20 de pagini vizează soluţionarea uneia dintre ultimele certuri moştenite după dezmembrarea Iugoslaviei. De la independenţa vecinului său în 1991, Grecia s-a opus menţinerii numelui Macedoniei, deoarece ea are propria provincie nordică cu acelaşi nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru cel Mare, bijuterie a patrimoniului istoric grec.
Cei doi tineri prim-miniştri au trebuit să facă faţă unor reacţii puternice în ţările lor, din partea opoziţiei de dreapta şi din partea unei părţi naţionaliste ale opiniei publice. Acuzat de „trădare” de către ultraşi greci, Alexis Tsipras a supravieţuit chiar unei moţiuni de cenzură depusă împotriva guvernului său de rivalul său conservator, Kyriakos Mitsotakis.
În Macedonia, preşedintele Gjorge Ivanov şi-a exercitat dreptul de veto pentru a bloca ceea ce opoziţia naţionalistă, de care este apropiat, a calificat drept „capitulare”: intrarea în vigoare a acestui acord, după referendumul desfășurat, care a ridicat blocada grecească pentru aderarea micului stat balcanic la UE şi NATO.
Fostul prim-ministru grec Antonis Samaras, care era ministru de externe când a început disputa, este unul dintre oponenţii principali ai compromisului: „Aţi recunoscut o aberaţie care nu va stabiliza zona, ci o va submina”, a declarat acesta. Atena subliniază că partea macedoneană se angajează în acord să renunţe la orice însuşire a moştenirii macedonene antice. Pentru Kotzias, acordul ar urma să permită ţării să se concentreze şi asupra altor provocări regionale, dintre care prima este retensionarea relaţiilor cu Turcia.
Pe 19 octombrie 2018, Parlamentul macedonean a aprobat lansarea procesului de schimbare a numelui ţării în „Republica Macedonia de Nord”, un prim pas către încetarea unui conflict vechi de 25 de ani cu Grecia (P.E., SUA susţin Macedonia în procesul de modificare a numelui, în Ziarul Bursa, 22 octombrie 2018). Departamentul de Stat al SUA a salutat rezultatul votului din parlamentul macedonean, iar Heather Nauert, purtătoarea de cuvânt a departamentului, a scris pe Twitter: „SUA consideră că Acordul de la Prespa este o oportunitate pentru stabilitate, securitate şi prosperitate în regiune”. Această miză geopolitică a provocat tensiuni ruso-americane. Washingtonul a acuzat în septembrie 2018 Moscova de o campanie de dezinformare vizând respingerea acestei schimbări a numelui printr-un referendum, care trebuia organizat la sfârşitul lunii respective.
Proteste uriașe
Zeci de mii de simpatizanţi ai opoziţiei din Macedonia de Nord au manifestat pe 18 iunie 2022 la Skopie împotriva guvernului şi pentru a cere alegeri parlamentare anticipate: reuniţi la apelul principalului partid de opoziţie, VMRO-DPMNE (dreapta naţionalistă), manifestanţii au fluturat drapeluri macedonene şi pancarte cu lozinci ostile guvernului dominat de SDSM (stânga). VMRO-DPMNE doreşte alegeri anticipate practic de când guvernul a soluţionat, în 2018, o dispută cu Grecia care a împiedicat aderarea ţării la Uniunea Europeană; VMRO-DPMNE se opune acordului cu Grecia în baza căruia la numele ţării a fost adăugată menţiunea “de Nord”. Skopje s-a confruntat ani de zile cu veto-ul Greciei, care i-a refuzat numele de Macedonia, văzând în acesta o uzurpare a moştenirii sale istorice.
Din noiembrie 2020, Bulgaria blochează aderarea Macedoniei de Nord la UE din cauza disputelor legate de limbă şi istorie. Prezent la demonstraţie, preşedintele VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski, a acuzat guvernul că a „subminat nivelul de trai, educaţia, agricultura şi economia” ţării. „Dacă nu ajungem la un acord în privinţa alegerilor (anticipate), va fi un blocaj total al Parlamentului, instituţiilor, drumurilor şi oraşelor”, a ameninţat el. Hristijan Mickovski a denunţat politica guvernului în ceea ce priveşte disputa cu Bulgaria: „VMRO-DPMNE nu va accepta un acord umilitor (cu Sofia), care să aducă prejudicii intereselor naţionale”, a avertizat el.
Situația „ciudată” a Balcanilor
„În zona balcanică este o situaţie ciudată: avem state care fac parte din UE şi NATO, altele care au fost invitate să adere la una sau la alta dintre cele două organizaţii şi state care nu fac parte din aceste structuri şi nici nu sunt invitate să adere (vezi site-ul Video| Protest uriaș în Macedonia de Nord: Zeci de mii de simpatizanţi ai opoziţiei au manifestat împotriva guvernului – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat pe 19 iunie 2022).
Situaţia schimbării numelui ţării a rezolvat problema cu Grecia, dar concomitent, a ridicat probleme pe plan regional şi pe plan internaţional. A fost pentru prima dată în politica internaţională când denumirea unei ţări s-a schimbat pe baza unui tratat încheiat între două state. Prin referendumul organizat, care a aprobat noua denumire a țării, Macedonia de Nord a creat un precedent în dreptul internaţional privind modul de soluţionare a unor astfel de conflicte diplomatice.
Macedonia de Nord a dovedit că, cel puţin în regiunea Balcanilor, soluţionarea problemelor cu argumente istorice poate fi generatoare de noi conflicte. Dar rezolvarea unei situaţii care datează de foarte mult timp fără să se apeleze la soluţiile economice ale prezentului, este imposibilă…
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: Wikipedia