Informații din breaslă

Mai țineți minte? Erau pline canalele rețelelor de termoficare din centrul Capitalei și din zona Gării de Nord de oameni fără căpătâi, cu suferințe de tot felul, loviți crunt de soarta de a pierde ani din viață, trăind separat. Pasiunea și curiozitatea de tânăr reporter la cotidianul  România liberă- era prin vara lui 91,  când presa scrisă din România a cunoscut un boom nemnaivăzut, m-au făcut să calc pe urmele unor rătăciți pentru ca să înţeleg cum se vede ”normalitatea” prin ochii unui om al străzii, care trăieşte într-o realitate

Canalul rus independent TV Rain a primit o licență europeană de emisie din partea autorităților olandeze de reglementare și și-a mutat baza la Amsterdam, după ce permisul acordat de Letonia i-a fost revocat, în luna decembrie. Stația, a cărei bază de la Moscova a fost închisă în urma invadării Ucrainei de către Rusia, a început să transmită din interiorul UE, ar autoritățile letone au anulat licența de difuzare, invocând amenințări la adresa securității naționale. Autorizația olandeză, publicată la o dată necunoscută, va „furniza un serviciu de difuzare de televiziune comercială

Distinctă, dar nu separată de creația literară eminesciană, publicistica Poetului Național este o altă fațetă a personalității sale enciclopedice, am spune o trăsătură distinctă a structurii sale creatoare, asta și pentru că, așa cum bine observase Constantin Noica: „Eminescu a avut o dublă natură, cea de gânditor ce-l trimitea la problemele ultime ale marii poezii, dar și o latură realistă, întoarsă către concret, către realitățile dramatice ale vieții, ce i-au trezit interesul”[1]. Ignorată, sau, din contră, supralicitată, exacerbată în raport cu meritele reale ale creației sale literare, publicistica eminesciană continuă

Există o apetență virală pentru tot ceea ce este nou, modern sau tânăr vis-a-vis de opozabilele lor, care seduce prin mijloacele cele mai subtile atât conștientul, cât și subconștientul persoanei – am să evit cuvântul individ, părându-mi cumva insipid față de esențialitatea persoanei. Și observ cu blazare cum generațiile se transformă în amintiri sau provocări în funcție de unghiul și perspectiva abordării, întrebându-mă exhaustiv unde și cum se măsoară progresul umanității dacă în această acerbă competiție socială generațiile se contrapun în loc să-și comunice însușirile dobândite, de parcă s-ar sfârși

La 104 ani de la înființare, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România rămâne ce a fost dintotdeauna: un șuvoi continuu de creație și de utilitate publică. Izvorul acestei revărsări neîntrerupte de idei și de acțiune în folosul societății sunt membrii organizației. Practic, UZPR reunește specialiști de top din toate domeniile, care detaliază și deslușesc, în publicații, la radio și la televiziune, ca și în mediul online, de la podcasuri la branduri de presă în mediul virtual, tainele și resorturile lumii în care trăim. Uniunea a luat naștere în efervescența extraordinară, astrală,

Într-o bună zi am auzit o vorbă mare, care s-a dovedit a fi și bună: „Radio România a fost și continuă să fie o secție a Academiei Române!”. Măcar prin limba vorbită, dacă nu și prin rigoarea tratării fiecărui subiect sau a fiecărui interlocutor în parte. Și o face de 94 de ani, împliniți la 1 noiembrie 2022, spunând  „prezent” la toate marile evenimente  naționale  și internaționale , în legătură cu domeniile de maxim interes, de la cel politic la cel social și economic, dar și la cel cultural. Iar

În 2023, reportajele colaborative care s-au răspândit în jurnalism în ultima perioadă se vr transforma în ceva și mai puternic: acțiune colectivă pentru a „salva”… știrile. „Astăzi, nu numai jurnaliștii și filantropii, ci și oficialii, camerele de comerț și liderii de afaceri, capitaliștii, cadrele universitare și persoane din multe categorii sociale se reunesc pentru a restaura și reconstrui jurnalismul în comunități”, sintetizează Sue Cross, CEO al Institute for Nonprofit News, din SUA. Porivit niemanlab.com, trei exemple sunt rlevante: trei tineri specializați în tehnologie au format ceea ce este probabil primul

Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului caută candidați pentru programul de burse pentru jurnaliști, care va începe în octombrie 2023, ianuarie 2024 și aprilie 2024 și va dura trei sau șase luni. Potrivit icirnigeria.org, programul oferă jurnaliştilor din întreaga lume o oportunitate de a reflecta critic asupra profesiei lor, de a cerceta un subiect la alegerea lor sub supravegherea unui profesor universitar specializat şi de a se bucura de amploarea vieţii academice, culturale şi sociale la Universitatea din Oxford. Solicitanții trebuie să aibă cel puțin cinci ani de experiență în jurnalism

Găsirea de noi modalități de a ajunge la cei care evită știrile este o adevărată provocare. „Să facem mai greu să fie evitate știrile și mult mai ușor ca publicul să fie captat de ele”, consideră jurnalistul Brian Stelter, fost prezentator la CNN, lector la Walter Shorenstein Media and Democracy. Ecosistemul media existent se potrivește relativ bine pasionaților de știri, dar nu este la fel de performant pentru un număr mare de consumatori ocazionali. Dar acest aparent eșec este și o oportunitate masivă de piață. „Problema nu este nouă. Reviste

Un Laudatio pentru Nicolae Băciuț este o misiune imposibilă. Doar despre cărțile sale, nu puține la număr, peste o sută cincizeci, s-au scris peste trei mii de pagini. Certificatul de calitate l-au dat zeci de critici de toate calibrele, de la N. Steinhardt la Nicolae Manolescu, de la Ion Pop la Eugen Simion, dar poezia sa a fost și subiect de analiză al mai multor concursuri de creație literară pentru elevi, ba chiar și temă la examene școlare. Dacă mai adăugăm sutele de proiecte, programe și acțiuni culturale pe care

Un studiu de anvergură, derulat în cadrul Universității din Florida, a evidențiat faptul că presa de extremă dreapta și de extremă stângă oferă o acoperire a știrilor politice mai ușor de citit decât publicațiile mainstream. „Studiul oferă informații despre ceea ce jurnaliștii de la organizații de renume ar putea dori să ia în considerare atunci când scriu știri despre o politică puternic partizană”, spune cercetătoarea Jessica Sparks. Când specialiștii au analizat aproape 6.000 de știri politice produse de instituții media partizane și nepartizane în 2021, trei lucruri au devenit clare:

Guvernul britanic a anunţat că renunţă la proiectul său de a privatiza postul de televiziune Channel 4, care are un rol important în creaţia audiovizuală din Regatul Unit. Channel 4 este deţinut de Guvern de la lansarea sa, din 1982, însă obţine finanţarea din publicitate, fără să beneficieze de o redevenţă anuală, aşa cum este cazul grupului BBC. Postul Channel 4 trebuie să îşi reinvestească profiturile în creaţie, iar soarta sa, aflată în discuţie de mai multe luni, era urmărită cu mare interes în cercurile culturale britanice. „Channel 4 reprezintă