◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024

Studiu. Simplificarea limbajului din presa partizană, avantaj pentru mass-media obiective

Un studiu de anvergură, derulat în cadrul Universității din Florida, a evidențiat faptul că presa de extremă dreapta și de extremă stângă oferă o acoperire a știrilor politice mai ușor de citit decât publicațiile mainstream. „Studiul oferă informații despre ceea ce jurnaliștii de la organizații de renume ar putea dori să ia în considerare atunci când scriu știri despre o politică puternic partizană”, spune cercetătoarea Jessica Sparks.

Când specialiștii au analizat aproape 6.000 de știri politice produse de instituții media partizane și nepartizane în 2021, trei lucruri au devenit clare: instituțiile media cu părtiniri extreme – indiferent dacă a fost o părtinire conservatoare sau liberală – au avut tendința de a folosi propoziții mai scurte și un limbaj mai puțin formal decât instituțiile nepartizane; organizațiile de știri principale, în ansamblu, au scris la un nivel de citire mai înalt (de exemplu, articolele de la Reuters au fost scrise la nivelul cuiva care a absolvit, în medie, un an și jumătate de facultate – între timp, Wonkette, o publicație online de extremă stângă, a scris la un nivel de lectură de clasa a IX-a, în medie);  presa de extremă dreapta și de extremă stânga au avut un ton mai negativ decât cele nepartizane.

Potrivit journalistsresource.org, cercetătorii își descriu concluziile într-o lucrare care va apărea în Journalism Studies.

În timp ce constatările se aplică doar celor 20 de instituții media studiate, ele oferă perspective asupra modului în care aceste organizații de știri diferă și de ce unele audiențe caută informații de la mass-media partizane, care adesea nu aderă la etica sau normele jurnalismului profesional.

Autoarea principală a lucrării, jurnalistă devenită cercetătoare, Jessica F. Sparks, spune că oamenii preferă, în general, un limbaj mai simplu și mai ușor de înțeles. Revistele „hiper-partizane” folosesc cuvinte pe care o parte mai mare a populației le înțelege. Ele prezintă, de asemenea, probleme și evenimente în termeni mai simpli. De asemenea, cercetătoarea afirmă că a fost surprinsă să găsească asemănări între organizațiile media de extremă stânga și extrema dreaptă pe care le-a studiat – ambele folosesc un limbaj mai simplu, mai puțin formal.

Nu este clar dacă publicațiile partizane își fac în mod intenționat conținutul mai ușor de citit și de înțeles, dar Sparks indică faptul că lizibilitatea lor le ajută să se deosebească de organizațiile de știri nepartizane.

Pe de altă parte, Sparks, care a lucrat pentru The Washington Post și Indianapolis Monthly, firmă că este important ca jurnaliștii care lucrează în redacții nepartizane să folosească un limbaj mai simplu, dar, de asemenea, să ofere publicului o înțelegere nuanțată a problemei despre care relatează, chiar dacă asta complică o știre: „Faceți-vă timp pentru a explica diferitele părți ale unei probleme. Dacă partizanii simplifică prea mult o problemă, rețineți asta în acoperirea dvs”. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *