Opinia dr. Tedros Addhanom Ghebreysus
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat că pandemia de COVID-19 nu va mai fi considerată o urgenţă de sănătate la nivel global începând de la 1 ianuarie 2023 (Directorul OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus: „Pandemia de Covid-19 nu va mai fi considerată o urgență de sănătate publică la nivel global” – Bugetul.ro, postat și vizitat pe 14 decembrie 2022): declaraţia sa, făcută în cadrul unei conferinţe de presă, survine în situația în care China a început relaxarea politicii sale stricte „zero-COVID” şi le permite chinezilor să trăiască cu virusul, ridicând îngrijorări că cea de-a doua economie a lumii s-ar putea confrunta cu o creştere a infecţiilor cu coronavirus.
Un organism al OMS se întruneşte la fiecare câteva luni pentru a decide dacă noul coronavirus, care a apărut oficial în decembrie 2019 în oraşul chinezezesc Wuhan şi a provocat pe glob moartea a peste 6,6 milioane de persoane, reprezintă în continuare „o urgenţă de sănătate publică la nivel global”. Această decizie este menită să menţină un răspuns coordonat la nivel internaţional şi poate debloca fonduri pentru a colabora la partajarea vaccinurilor şi a tratamentelor.
Întrebată despre condiţiile necesare pentru ca pandemia de COVID să nu mai fie considerată o urgenţă globală, un epidemiolog de la OMS, Maria Van Kerkhove, a declarat că „mai sunt multe de făcut în acest sens”…
Solicitarea OMS
La început de an 2022, pe măsură ce cazurile de Omicron continuau să crească în întreaga lume, OMS s-a pronunțat împotriva interdicțiilor internaționale de călătorie și a vaccinărilor obligatorii pentru a intra în țări, invocând ineficacitatea unor astfel de măsuri pentru a stopa răspândirea variantei Omicron. Comitetul de Urgență al Regulamentului Internațional de Sănătate al OMS, creat în 2005, a emis aceste recomandări în urma celei de-a zecea reuniuni privind Covid-19, care a avut loc pe 13 ianuarie 2022 sau pentru a relaxa interdicțiile de călătorie internaționale, „deoarece acestea nu adaugă valoare și continuă să contribuie la dezvoltarea economică și stresul social al statelor părți”, a spus Comitetul, care a considerat totuși că pandemia rămâne suficient de gravă pentru a merita cel mai înalt nivel de alertă anunțat de OMS (Covid-19 : l’OMS demande la levée des interdictions de voyage et du passe vaccinal pour voyager | ONU Info (un.org), postat și vizitat pe 20 ianuarie 2022).
Potrivit OMS, punerea în aplicare a interdicțiilor generale de călătorie „nu este eficientă în suprimarea răspândirii internaționale a variantei Omicron și ar putea descuraja raportarea transparentă și în Timp util a variantelor emergente de îngrijorare; măsurile de călătorie, cum ar fi mascarea, screening-ul, izolarea/carantina și vaccinarea trebuie să se bazeze pe evaluări ale riscurilor și să evite să pună povara financiară asupra călătorilor internaționali, în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul Internațional de Sănătate (IHR)”.
OMS a avertizat, de asemenea, că este posibil să nu fie necesară solicitarea dovezii vaccinării împotriva Covid-19 pentru călătoriile internaționale, având în vedere accesul global limitat și distribuția inechitabilă a vaccinurilor Covid-19. Comitetul de Urgență al Regulamentului Internațional de Sănătate al OMS a invitat statele părți să ia în considerare „un risc abordare bazată pe facilitarea călătoriilor internaționale prin ridicarea sau modificarea măsurilor, cum ar fi cerințele de testare și/sau de carantină, după caz, în conformitate cu liniile directoare ale OMS”.
Experții apără astfel abordarea OMS, care invită comunitatea internațională să se asigure că cel puțin „70% din populația tuturor țărilor este vaccinată până la începutul lunii iulie 2022 și să integreze vaccinarea împotriva Covid-19 în sănătatea de rutină. În acest sens, este vorba de „recunoașterea tuturor vaccinurilor care au primit lista de utilizare de urgență a OMS și a tuturor combinațiilor de vaccinuri heterologe în conformitate cu recomandările Grupului consultativ strategic de experți în vaccinare (SAGE) al OMS, inclusiv în contextul deplasărilor internaționale”.
De asemenea, li s-a solicitat statelor memebre OMS să sprijine cercetarea pentru a aproba strategia optimă de vaccinare și a reduce infecția, morbiditatea și mortalitatea la nivel mondial. Pandemia continuă să fie un eveniment extraordinar care continuă să dăuneze sănătății oamenilor din întreaga lume, prezintă un risc de răspândire internațională și interferență cu traficul internațional și necesită un răspuns internațional coordonat.
Peste 9,5 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, potrivit unui calcul realizat de OMS pe 19 ianuarie 2022. Comitetul de Urgență al OMS, care este prezidat de profesorul francez Didier Houssin, s-a întrunit pe 13 ianuarie 2022, pentru a zecea oară de la începutul pandemiei, din ianuarie 2020. În concluziile sale, Comitetul de Urgență indică că a convenit că acest nivel de alertă rămâne justificat; „în unanimitate”, Comitetul de urgență a fost de acord că pandemia „constituie în continuare un eveniment extraordinar care continuă să afecteze negativ sănătatea Oamenilor din întreaga lume, prezintă un risc de răspândire internațională și interferență cu traficul internațional și, de aceea, necesită un răspuns internațional coordonat”.
În recomandările lor, experții Comitetului de urgență al OMS au solicitat statelor membre ale OMS „să instituie investigații epidemiologice privind transmiterea SARS-CoV-2 la interfața om-animal, precum și supraveghere direcționată asupra gazdelor și a potențialelor rezervoare animale”: SARS-CoV-2 poate infecta o gamă largă de specii, iar nurca și cerbul cu coadă albă au fost identificate ca gazde potențiale rezervor.
Solicitarea OIE
Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a susținut la rândul ei supravegherea țintită a potențialelor gazde animale; OIE a îndemnat țările să „supravegheze țintit potențialele gazde și să continue monitorizarea mutațiilor SARS-Cov-2 la animale. „Studiul epidemiologic al transmiterii SARS-CoV-2 la/de către animalele expuse la pacienții cu Covid-19, supravegherea țintită a potențialelor gazde și monitorizarea continuă a mutațiilor SARS-Cov-2 la animale ne vor ajuta să înțelegem cum virușii evoluează la animale, dacă apar noi variante și dacă reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică”, a spus OIE într-un comunicat de presă din 6 ianuarie 2022. Pentru această organizație, este esențial ca „secvențele animale și umane, asociate cu date epidemiologice, să fie partajate la scară globală în Timp real”.
Potrivit OIE, „s-a demonstrat că SARS-CoV-2 poate infecta o gamă largă de specii, iar nurca și cerbul cu coadă albă au fost identificate ca potențiale gazde rezervor”. Au existat multe speculații că varianta Omicron, „care prezintă o constelație neobișnuită de mutații, ar fi putut evolua independent într-o gazdă animală”. În aceste condiții, „posibilitatea ca Omicron să fi apărut dintr-o gazdă animală nu poate fi exclusă ca alternativă la alte ipoteze, inclusiv evoluția virală în timpul infecției persistente la o persoană imunocompromisă”.
Se pare că nu există mutații comune de Omicron și virusuri de origine animală, care nu au fost identificate în virusurile umane. „Cu toate acestea, unele mutații ale virusului Omicron sunt asociate cu adaptarea la șoareci și, pe baza unor studii deja efectuate, un grup de cercetare a sugerat că Omicron ar fi putut evolua la șoareci înainte de a se răspândi la Om…
Trei scenarii
În 2022, pandemia globală de Covid-19 nu se încheiase încă (https://www.descopera.ro/stiinta/20058774-cum-ar-putea-arata-urmatorii-cinci-ani-oamenii-de-stiinta-descriu-trei-rezultate-probabile-ale-pandemiei, postat și vizitat pe 19 mai 2022). Experții în sănătate publică suspectează că va mai dura cel puțin încă cinci ani, dar modul în care această criză evoluează depinde în cele din urmă de noi. Un raport al Consiliului Internațional pentru Știință (ISC), o organizație internațională al cărei scop este de a uni organismele științifice din întreaga lume, a prezentat trei scenarii, care ar putea avea loc până în 2027. Raportul a fost redactat de un grup de 20 de experți în domeniul sănătății publice, al virologiei, economiei, științelor comportamentale, eticii și sociologiei. Deși comentariul lor nu reprezintă o încercare de a prezice viitorul, raportul ajută la restrângerea și ilustrarea unora dintre posibilele măsuri pe care lumea le poate lua pentru a minimiza impactul pandemiei în viitor.
În anii următori, îmbunătățirea dezvoltării și distribuției de vaccinuri ar putea ajuta virusul SARS-CoV-2 să atingă niveluri endemice scăzute, cu o transmitere limitată și controlată în majoritatea țărilor.
Scenariul unu
În cazul în care procentul de persoane complet vaccinate împotriva COVID-19 crește de la aproximativ 61% din totalul adulților, la peste 80% la nivel global, multe vieți ar putea fi salvate și riscul de apariție a unor variante emergente ar putea fi redus. La rândul lor, ar putea exista, de asemenea, beneficii pentru sănătatea mintală, economie și dezvoltare durabilă.
Chiar și în acest scenariu optimist, coronavirusul nu va dispărea, dar răspândirea sa va deveni mult mai ușor de gestionat. Dar, nu spre asta ne îndreptăm: raportul ISC susține că, până în 2022, guvernele au prelungit pandemia, concentrându-se pe strategii naționale în locul colaborării internaționale.
Scenariul doi
Lipsa noastră de acțiune de până acum sugerează, în schimb, că un rezultat mai probabil este ca ratele de vaccinare să fie sub 70 la sută la nivel mondial. Dacă acestea nu cresc, coronavirusul ar putea deveni endemic, cu valuri sezoniere care ar copleși spitalele din mai multe țări și ar necesita „vaccinuri actualizate și utilizarea de produse farmaceutice antivirale”.
Raportul ISC consideră că cel mai probabil scenariu este „o exacerbare a inegalităților globale”. Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU vor fi întârziate cu un deceniu. „Lecțiile cheie sunt, totuși, foarte clare. Chiar dacă faza acută a pandemiei se apropie de sfârșit în acele țări cu rate ridicate de vaccinare, riscurile vor rămâne ridicate, în Timp ce multe persoane din lume nu au acces la un vaccin eficient”, se concluzionează în raport. „Este posibil să apară noi variante, iar vigilența și dezvoltarea continuă a vaccinurilor și a terapiilor rămân esențiale”: persoanele vulnerabile, precum femeile, copiii și persoanele în vârstă, sunt cele mai afectate. Între Timp, națiunile cu venituri mici se vor confrunta în viitor cu probleme grave ale sistemelor de sănătate și cu o insecuritate alimentară în creștere.
Scenariul trei
În cazul în care naționalismul și populismul continuă să crească, autorii raportului se tem că încrederea între guverne și între state și populația lor se va deteriora și mai mult, reducând absorbția vaccinurilor: ei numesc acest scenariu „Recuperarea ratată”. Pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc, politicile protecționiste ar putea îngreuna serios colaborarea globală. Exact opusul a ceea ce este necesar pentru a face față unei crize internaționale. În acest scenariu, cel mai pesimist, mai puțin de 60 % din populația mondială ar fi complet vaccinată împotriva COVID-19, iar țările cu venituri mici ar avea în continuare acces limitat la dozele inițiale și la medicamentele antivirale… „Ca urmare, pandemia COVID-19 va rămâne în mare parte necontrolată, cu recurențe grave în anumite părți ale lumii”. Pentru a evita ca o astfel de realitate sumbră să se repete, experții susțin că guvernele trebuie să colaboreze și să investească în sistemele de sănătate, să integreze sistemele de consiliere științifică și să abordeze inegalitățile tot mai mari în materie de educație.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: pixabay.com