◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro22.04.2024

Fenomenul transhumanței din Mărginimea Sibiului
și-a pus amprenta asupra folclorului și portului
în Țara Loviștei

– interviu cu managerul CJCPCT Vâlcea, Alin Pavelescu

 

Domnul ALIN PAVELESCU este de loc de pe Valea Lotrului, din comuna Malaia, un loviștean care-și iubește această zonă minunată.

Domnul Alin Pavelescu a învățat la Liceul Pedagogic (1999), a studiat Pedagogie muzicală la Facultatea de Muzică din București (2004), a fost Profesor Canto-Popular la Școala Populară de Arte din Râmnicu Vâlcea (2009-2017) iar din 2017 este Manager la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcene.

Și eu fiind din Țara Loviștei, orașul Brezoi de pe spectaculoasa Valea Lotrului, am solicitat domnului manager de la CJCPCT Vâlcea un interviu.

 

CRISTINA NĂLBITORU: Domnule Alin Pavelescu, v-ați născut, ați copilărit și ați învățat în comuna Malaia de pe Valea Lotrului unde locuiesc minunații dv părinți, Măndița și Ninu. Reveniți des pe aceste meleaguri și ce simțiți de fiecare dată?

ALIN PAVELESCU: Da, revin destul de des acasă, atunci când timpul îmi permite acest lucru, cu toate că am plecat la o vârstă fragedă din Malaia, o parte din mine a rămas acolo. De fiecare dată când revin pe meleagurile natale mă cuprinde o mare bucurie, în special atunci când mă reîntâlnesc cu cei dragi.

CRISTINA NĂLBITORU: Sunteți un renumit rapsod popular, interpret de melodii ungurenești care seamănă foarte mult cu cele din Mărginimea Sibiului. Credeți că acest folclor s-a transmis și pe Valea Lotrului odată cu fenomenul de transhumanță al păstorilor sibieni care s-au refugiat, din cauza asupririi  habsburgice, pe aceste plaiuri și au ajuns până în Subcarpații Olteniei?

ALIN PAVELESCU: Cu siguranță, fenomenul transhumanței și-a pus amprenta asupra folclorului din Țara Loviștei atât în ceea ce privește liniile melodice specifice zonei Mărginimii Sibiului (jiene, învârtite) cât și asupra portului popular, care astăzi este identic cu cel din Mărginime (alb-negru).

CRISTINA NĂLBITORU:  Când v-ați descoperit talentul de a cânta, l-ați moștenit de la vreo rudă și când ați debutat pe o scenă ca interpret?

ALIN PAVELESCU: „Darul” cântului a fost descoperit de către mama mea, educatoare la grădinița din comuna Malaia, încă de la vârsta de 4 ani, vârsta la care am și debutat pe scenă în cadrul Concursului Național „Cântarea României” din anul 1983. Ulterior, am activat împreună cu părinții mei în cadrul Ansamblului Folcloric „Ciobănașul” din Malaia.

CRISTINA NĂLBITORU: Pentru că și eu sunt lotreancă, sunt prezentă de fiecare dată la Zilele Mălăii unde nu lipsiți de pe scenă și localnicii sunt mândri că au o asemenea personalitate. Aveți vreun proiect pentru a descoperi și lansa tinerele talente din această zonă?

ALIN PAVELESCU: Întotdeauna mi-a plăcut să susțin tinerii talentați din județul Vâlcea și cu atât mai mult pe „loviștenii mei”, conștient fiind că și eu când am pornit pe acest drum am avut alături de mine oameni care mi-au întins o mână de ajutor.

În acest sens, atât în perioada cât am activat ca și profesor de canto la Școala Populară de Arte cât și în ultima perioadă, în calitate de manager al Centrului Creației Vâlcea, am încercat să promovez tinerii talentați de pe Valea Lotrului prin oferirea unui repertoriu muzical, facilitarea unor înregistrări audio precum și prin prezența lor la emisiuni folclorice în cadrul unor televiziuni locale și naționale.

CRISTINA NĂLBITORU: Sunteți implicat în susținerea „Festivalului de colind vâlcean” și în special în cel din Țara Loviștei, desfășurat în ultimii doi ani la Malaia și Perișani. Sperați ca aceste colinde tradiționale vor reveni și pe ulițele satelor și nu vor rămâne doar „colinde de scenă”, la festivaluri?

ALIN PAVELESCU: Încă din anul 2017, împreună cu președintele Consiliului Județean Vâlcea, domnul ec. Constantin Rădulescu, am inițiat acest Festival al Colindului Vâlcean cu scopul de a revitaliza și promova obiceiurile specifice sărbătorilor de iarnă reușind să aducem pe scenă peste 600 de colindători din peste 30 de vetre etnofolclorice vâlcene.

Sunt bucuros că atât la Malaia cât și în Țara Loviștei, colindele de Crăciun se cântă în seara de Ajun, colindătorii aducând bucurie,  din casă în casă, localnicilor.

CRISTINA NĂLBITORU: Ce părere aveți de efectul globalizării, riscă să distrugă tradițiile, obiceiurile, etnografia și folclorul de identitate al fiecărei națiuni europene și chiar la nivel mondial?

ALIN PAVELESCU: „Noul” pătrunde în toate domeniile de activitate și implicit în domeniul tradițiilor populare însă eu cred că prin tot ceea ce facem, prin proiectele și programele culturale desfășurate de către Centrul Creației Vâlcea (peste 80 de proiecte și programe culturale) reușim să păstrăm nealterat tot ceea ce este autentic, tradițional și valoros atât pentru noi cât și pentru generațiile viitoare.

CRISTINA NĂLBITORU: Domnule Alin Pavelescu, de când sunteți managerul CJCPCT Vâlcea și cum ați reușit să ajungeți la această performanță? Enumerați câteva din proiectele primordiale în cadrul CJCPCT pe care cu onoare îl conduceți.

ALIN PAVELESCU: Sunt managerul CJCPCT Vâlcea din anul 2017, în urma concursului organizat de către Consiliul Județean Vâlcea ca urmare a pensionării doamnei director prof. Elena Stoica și mai ales încurajat de către colegii mei, eu activând în această instituție ca și solist vocal încă din anul 2003.

Într-un fel, această instituție reprezintă pentru  mine a doua casă.

Referitor la proiectele cele mai importante, aș enumera doar o parte dintre ele pentru că sunt foarte multe, sunt proiecte care se identifică cu instituția care la 1 martie anul acesta a împlinit 56 de ani de la înființare. În acest sens amintesc: „Hora costumelor” – sărbătoarea portului popular vâlcean, „Festivalul călușului vâlcean”, „Cocoșul de Hurez” – târgul ceramicii populare românești, „Târgul meșterilor populari din România”, „Cântecele Oltului”– festivalul național de folclor, „Brâul de aur” – festivalul dansului popular vâlcean, „Lăutarul” – festivalul național de interpretare și „Festivalul Colindului Vâlcean”.

CRISTINA NĂLBITORU: Sunteți recunoscut la nivel național ca interpret de valoare al acestui stil de muzică populară, cel ungurenesc sau păstoresc. Spuneți-ne câteva din marile dumneavoastră succese la concursuri, festivaluri, concerte.

ALIN PAVELESCU: Am participat la foarte multe concursuri și festivaluri de muzică populară cele mai importante pentru mine fiind cele în care am colaborat direct cu TVR în cadrul emisiunii Tezaur Folcloric realizată de regretata Mărioara Murărescu.

CRISTINA NĂLBITORU: Ați avut ocazia să susțineți concerte și peste hotare? Când și unde?

ALIN PAVELESCU: Da, am susținut și în afara țării concerte și aș putea să vă enumăr câteva: Budapesta, Ungaria în anul 2007; Bruxelles, Belgia în anul 2014; Chișinău, Republica Moldova în anul 2018 și în anul 2023 Canj, Muntenegru.

CRISTINA NĂLBITORU: Cum vedeți evoluția în viitor a folclorului românesc, nu vi se pare că începe să se denatureze de cel original, să-și piardă din adevărata valoare (autenticitate) prin tot felul de prelucrări și adaptări la „modernism”?

ALIN PAVELESCU:  Într-adevăr se simte influența modernului și în folclor, însă rămân la părerea că publicul „educat” într-un anumit sens, poate să facă diferența între ceea ce este original, autentic și kitsch.

CRISTINA NĂLBITORU:  Aveți doi băieți minunați, vă moștenește vreunul din ei talentul?

ALIN PAVELESCU: Așa este, am 2 băieți minunați: Darius, 14 ani și Mateo, 9 ani, cred că au talent muzical…, însă ii las pe ei să aleagă ceea ce vor să facă cu adevărat și îi susțin necondiționat.

CRISTINA NĂLBITORU:  Soția dumneavoastră provine tot din Țara Loviștei, vatră de tradiții și obiceiuri românești, vă ajută și susține în proiectele pe care le dezvoltați pe plan cultural? Spuneți-ne câte ceva despre profesia dânsei.

ALIN PAVELESCU: Am o soție minunată, profesor de limba și literatura română și engleză, actualmente manager la Școala Populară de Arte și Meserii din Râmnicu Vâlcea, care mă susține în tot ceea ce fac, atât în plan personal cât și profesional .

CRISTINA NĂLBITORU:  Aveți de transmis un mesaj pentru iubitorii de tradiții, obiceiuri, etnografie și folclor, atât din Loviștea istorică, dar și pentru românii din țară și diaspora?

ALIN PAVELESCU:  Ca mesaj, doresc să îi felicit pe toți cei care „trudesc” ca tradițiile și obiceiurile să rămână nealterate și să le transmit că atât în mine cât și în instituția pe care o reprezint vor găsi întotdeauna un sprijin de încredere.

CRISTINA NĂLBITORU: Vă mulțumesc pentru acordarea acestui interviu și vă doresc mult succes în continuare!

 

Cristina Nălbitoru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *