◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.04.2024

Presa năsăudeană
de-a lungul vremii

Sunt puține zone ale Transilvaniei care se bucură de un așa renume istoric și cultural cum este Ținutul năsăudean. Acest spațiu puternic individualizat, numit și „Blajul românimii nordice” poartă și astăzi blazonul mândriei și demnității grănicerești. Năsăudul, prin renumitele sale școli și-a câștigat și faima de „oraș al academicienilor”. De aceste instituții se leagă apariția primelor publicații la care se vor adăuga treptat cele cu un profund caracter social. Înfiinţarea în 1861 a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român aduce un suflu nou în „folosirea culturii, mai ales a celei naţionale pentru înfăptuirea prosperităţii şi progresului poporului român, pentru păstrarea şi întărirea solidarităţii tuturor românilor”. Un rol aparte l-a avut în acest sens presa şi în special cea cu un profund caracter astrist. Cea dintâi revistă a ASTREI a fost înfiinţată la Braşov şi s-a numit TRANSILVANIA. Ea se leagă de numele lui George Bariţiu. Din 1881 îşi mută sediul la Sibiu şi îşi continuă activitatea, cu unele întreruperi, până în 1946. O altă revistă de prestigiu a fost TRIBUNA, apărută la Sibiu, la 16 aprilie 1884 şi până în 16 aprilie 1903, numită şi „triumful ,,Convorbirilor literare din Transilvania”, datorită activităţii lui George Coşbuc şi Ioan Slavici. Numărul publicaţiilor creşte în decursul vremii şi toate au menirea de a promova frumuseţea şi unitatea culturii noastre. Spiritul Astrei este prezent în cea mai cunoscută revistă culturală „Familia” (1865- 1906), în ziarele româneşti ale vremii, printre care „Telegraful Român” de la Sibiu şi de la Arad, „Tribuna” şi „Românul” de la Arad, „Unirea” de la Blaj, „Libertatea” de la Orăştie, „Glasul Ardealului” de la Braşov, „Sfatul” din Maramureş şi multe altele, care au dezbătut în paginile lor marile probleme ale epocii. Cea dintâi publicație care începe firul tradiției în presa românească năsăudeană este „Magazinu Pedagogicu”, apărut în 1867, dar pentru o perioadă scurtă, pentru că își încetează activitatea în 1869. Problematica ei este preluată de „Anuarul Liceului din Năsăud” (1867-1944 ), în care se regăsesc nume de prestigiu, cum este Paul Tanco, Nicolae Drăganu sau Vasile Bichigean. În filonul de aur al revistelor literare pentru elevi se numără „Musa Someșană”, o revistă care a rezistat aproape patru decenii (1874-1912). De același domeniu aparține și revista „Școala Română”, editată în 1876 de către Ioan Candrea și Vasile Petri. În 1882, tot Vasile Petri scoate la lumină „Școala Practică ”- magazin de lecțiuni și materii pentru instrucțiunea primară, având redacția la Năsăud, care rezistă fără întrerupere până în anul 1886. Revista care va aduce o revigorare a vieții istorice și culturale este ,,Ahiva Someșană”, cu cele 28 de numere, începând din 1924 și până în 1940, când este suspendată. Tematica acestei reviste este mult mai vastă, fiind abordată de personalități cu nume de rezonanță : Nicolae Drăganu, Iuliu Moisil, Vasile Scurtu, Tiberiu Morariu și mulți alții. „Arhiva Someșană ” este unică în peisajul revuistic românesc. O altă publicație din domeniul învățământului este „Anuarul Scolii Normale din Năsăud ”, tipărit în anul 1930 și cuprinde date, situații, statistici și informații despre instituția școlară în primii ani ai existenței sale (1923-1929), avându-l coordonator pe Sandu Manoliu. La 18 decembrie 1930 apare ziarul „Năsăudul”, gazetă politico-literară, pedagogică și de informațiuni” cu redacția găzduită pe strada Grănicerilor, nr.7 din orașul ,,academicienilor ”, în fruntea căreia se afla Ilarion Boțiu și Octavian Ruleanu. Datorită unor neajunsuri financiare, la începutul lui ianuarie 1931, publicația năsăudenilor dispare, cu doar trei numere de apariție. După o tăcere de câțiva ani, tineretul năsăudean se bucură de o nouă publicație, intitulată ,,Încercări”, o revistă lunară a societăților „Virtus Romana Rediviva” și „Congregația Mariană”. Din Comitetul de elevi făcea parte și viitorul prof. univ.dr. doc Gavril Istrate din Nepos. De viața școlară se leagă și revistele „Freamăt năsăudean” (1938) și „Răboj năsăudean ” (1939). Problema apărării intereselor grănicerești i-a determinat pe năsăudeni să scoată pe rând publicațiile : „Granița” (1932), „Revista graniței Năsăudene” (1932). Ca o carte de vizită în alb se prezintă în anul 1935, timp de aproape un deceniu, revista „Vatra”, o publicație năsăudeană care evocă rânduieli statornice, fapte de oameni de demult. Literatura beletristică este prezentă în cuprinsul fiecărui număr, în care semnau oameni de seamă ai culturii năsăudene. În perioada interbelică apar câteva ziare și în mediul rural, cum ar fi: „Poporul” scoasă de un preot din Runcul Salvei (1935 ), „Solia” la Rebrișoara, organ al reflectării spiritualității satului (1936), „Lupta Rodnei”(1951). Un loc important în presa năsăudeană l-a ocupat ziarul „Plaiuri năsăudene” (1943-1945) în redacția căruia se aflau Ion Th. Ilea, Vasile Netea, Ariton Rogneanu și Octavian Ruleanu. În 1948, activitatea ASTREI este interzisă, iar presa se rezumă doar la ziarele județene. Abia după revoluția din decembrie 1989 apare în Năsăud revista „Tribuna ideilor”, condusă de prof. Ludmila Găzdac, apoi „Revista Mediului”, aflată timp de peste 20 de ani sub conducerea prof. Romulus Berceni. După relansarea asociaţiunii în 1990, au luat fiinţă despărţăminte pe tot teritoriul ţării, ba chiar şi peste graniţele ţării. De atunci, aproape toate aceste despărţăminte au câte o pblicaţie proprie în care se oglindesc activităţile astriste. De atunci și până astăzi s-au editat mai multe REVISTE – „Foaia Poporului”, Sibiu, „ASTRA Blăjeană”, „ASTRA Dejeană”, „ASTRA Matematică”, Sibiu, „ASTRA Maramureșeană”, „Astra Arădeană”, ASTRA Sibiu, „ASTRA Clujeană”, „ASTRA Lăpușeană”, „ASTRA Buzăul Ardelean”, „Gazeta de Miercurea”. Activităţile Astrei năsăudene îşi fac apariţia lunar, în ziarul „Răsunetul” cu titlul „Plaiuri năsăudene”, iar în „Mesagerul” cu titlul „Curier năsăudean”, cuprinzând materiale întocmite pe 2-3 pagini de către Ioan Seni, preşedintele despărţământului şi jurnalista Olga Lucuţa. Abia în 2012 se pune în aplicare o idee mai veche privind înfiinţarea unei reviste proprii care să poarte denumirea de „Astra Năsăudeană”. Iniţiatorii ei sunt trei reprezentanţi ai asociaţiunii: Ioan Seni, Ioan Mititean şi Mircea Daroşi. Este o publicaţie semestrială de cultură şi opinie publică, care apare în format A4, cu cele 4 coperte color şi interiorul alb-negru. Timp de aproape 8 ani, revista a fost finanţată de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin Biblioteca judeţeană „George Coşbuc”, dar odată cu apariţia pandemiei, sponsorizarea ei a fost întreruptă, însă mai speră în acest ajutor. În pofida tuturor greutăţilor, a piedicilor şi a ispitelor, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici, ci vor continua să-şi dezvolte activitatea lor pe toate planurile. De aceea conducerea asociaţiunii şi-a asumat responsabilitatea să ducă mai departe apariţia ei, prin eforturile proprii ale despărţământului, destul de modeste, care abia acoperă cheltuielile tipografice. Colaboratorii revistei sunt oameni dornici de a-şi pune în valoare potenţialul cultural, artistic şi ştiinţific prin publicarea în paginile ei, studii, articole, conferinţe, cronici literare, creaţii proprii de toate genurile şi nu în ultimul rând activităţile astriste desfăşurate pe baza unui program bine stabilit de către cea mai activă membră a Astrei năsăudene, doamna Floarea Pleş, preşedinta Cercului Astra, oraş Năsăud. După apariţia fiecărui număr, revista este distribuită membrilor astrei şi ajunge până în cele mai îndepărtate colţuri din ţară şi chiar peste hotare : Rebulica Moldova, Germania, Spania, Italia etc. De-a lungul celor zece ani de apariţie neîntreruptă, revista a primit aprecieri din partea preşedintelui Astra Sibiu, Dumitru Acu, a unor oameni de cutură din judeţ, sau din alte despărţăminte astriste din ţară, precum prof. dr. Luminiţa Cornea sau a prof. dr. Ioana-Maria Breazu din Blaj, care în nr. 3/2017 al revistei blăjene scrie: „Revista este un periodic apreciat și recunoscut pe meleagurile Năsăudului, și nu numai, datorită articolelor calitative din diferite domenii, care atrag atenția celor interesați de cultură și noutăți. Apreciem efortul directorului, prof. Ioan Seni- președintele Despărțământului ASTRA Năsăud și sârguința redactorului- șef Mircea Daroși, președinte al Secțiunii Literare, care și-au adus aportul constant, asigurând apariția continuă a revistei „ASTRA năsăudeană”.

 

                                      Mircea Daroși

 membru al Uniunii Ziaristilor Profesioniști din România

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *