American Journalism Project, o organizație nonprofit care își propune să revitalizeze mass-media locală din SUA, a anunțat un parteneriat de zece milioane de dolari cu OpenAI, compania care deține și operează instrumentul de inteligență artificială ChatGPT. În conformitate cu termenii acordului, OpenAI va oferi AJP cinci milioane de dolari în numerar, pe care organizația intenționează să le distribuie în granturi, permițând ca zece dintre instituțiile media locale cu care a colaborat (din totalul de 41) să experimenteze cu AI. Sarabeth Berman, CEO-ul AJP, a declarat pentru Axios că fondurile vor merge și către un studio de produse intern, care îi va ajuta pe partenerii proiectului și va împărtăși orice lecții învățate cu alte instituții media. OpenAI va preda restul de cinci milioane de dolari în credite pe care editorii locali de știri le vor putea folosi pentru a plăti pentru ChatGPT și alte instrumente (pentru care OpenAI taxează pe bază de utilizare).
OpenAI, acces la mai mult conținut cu care îl poate alimenta ChatGPT
Parteneriatul AJP a fost anunțat la mai puțin de o săptămână după ce OpenAI a anunțat un contract de doi ani cu Associated Press, în care AP a fost de acord să licențieze o parte din arhiva sa de conținut, care datează din 1985, pentru a ajuta la antrenarea algoritmilor OpenAI în schimbul accesului la instrumentele și expertiza OpenAI (deși detaliile complete ale aranjamentului sunt încă neclare).
În condițiile acordului AP, OpenAI va obține o licență pentru a-și folosi conținutul ca pentru a instrui ChatGPT, ceea ce experții numesc un „model de limbă mare”, ceea ce înseamnă că „inteligenta” sa (în măsura în care are) se bazează pe ingerarea și înțelegerea unor cantități masive de conținut și a relațiilor dintre cuvinte pentru a răspunde la întrebările puse de utilizatori. După cum a remarcat The Verge, în cea mai bună parte a deceniului din urmă, AP a fost una dintre primele organizații de știri majore care a folosit tehnologia automatizată în rapoartele sale de știri, mai ales pentru rapoartele privind veniturile corporative și acoperirea sporturilor locale; la începutul acestui an, a lansat un instrument de căutare activat cu inteligență artificială pentru a permite redacțiilor membre și altor clienți să găsească fotografii și videoclipuri folosind un limbaj descriptiv natural. Până acum, totuși, AP nu a folosit AI pentru a genera povești complete.
Kristin Heitmann, vicepreședintele AP și directorul de venituri, a declarat că serviciul dorește să se asigure că redacțiile pot „utiliza” tehnologia AI, dar că intenționează, de asemenea, să „se asigure că proprietatea intelectuală este protejată și creatorii de conținut sunt compensați în mod corect” pentru munca lor. Și asta pentru că un motiv pentru care OpenAI încheie astfel de oferte acum ar putea fi că este ținta mai multor procese care susțin că motorul său AI a încălcat drepturile de autor în procesul de ingerare a unor cantități masive de conținut. (Motorul Google Bard AI a fost ținta unor acțu similare). Recent, peste opt mii de autori de ficțiune, non-ficțiune și poezie au semnat o scrisoare deschisă în care critică motorul LLaMa al OpenAI, Bard și Meta pentru că le-au folosit scrisul fără permisiune sau compensație. Scrisoarea spunea că aceste tehnologii „imită și regurgitează limbajul, poveștile, stilul și ideile noastre”.
În anunțurile lor respective, AJP și AP au subliniat ambele că acordurile lor cu OpenAI aveau ca scop găsirea unor modalități de adaptare la progresele recente ale tehnologiei AI, mai degrabă decât să fie susținute de ei. „Dar concluzia, cel puțin în cazul acordului AP, este că OpenAI va avea acces la mai mult conținut cu care îl poate alimenta ChatGPT și celelalte motoare ale sale, ceea ce, la rândul său, va permite acelor instrumente să creeze conținut mai convingător și mai autorizat – dintre care unele ar putea concura apoi cu producția de redacții, inclusiv cu membrii AP”, punctează cjr.org.
Își riscă industria media viitorul?
În multe privințe, aceste tipuri de tranzacții reflectă „parteneriate” și aranjamente de finanțare similare pe care companiile media le-au negociat, într-un trecut nu foarte îndepărtat, cu Facebook. Acele tranzacții au implicat, de asemenea, granturi și materiale de instruire care promiteau să ajute companiile media să „profite” de noile tehnologii. Proiectul Facebook Journalism și Google News Initiative au angajat fiecare peste două sute cincizeci de milioane de dolari pentru jurnalism și entități media, pe o perioadă de trei ani. Dar în cazul Meta, cel puțin, majoritatea acestor aranjamente de finanțare au fost anulate sau întrerupte în ultimele luni.
La fel ca și omologii de la Meta și Google, Altman, de la OpenAI, a trebuit să se prezinte în fața Congresului pentru a răspunde la întrebări despre implicațiile tehnologiei companiei sale. Și Comisia Federală pentru Comerț a deschis recent o investigație asupra companiei, verificând dacă a pus în pericol confidențialitatea și datele personale, prin procesele sale de colectare a datelor.
Un astfel de scepticism nu a împiedicat deja alte instituții media să adopte instrumente AI. Unii au dezvoltat și, în unele cazuri, au publicat linii directoare clare pentru modul în care ar folosi tehnologia. Alții au jucat rapid și liber, cel puțin la început. În ianuarie, CNET, care este deținută de o firmă de capital privat numită Red Ventures, a fost criticată pentru că a folosit instrumente AI pentru a genera conținut de știri fără să spună nimănui. Multe dintre poveștile rezultate au conținut inexactități și, de asemenea, păreau să fi plagiat alte surse. În urma unei controverse, site-ul a spus că va întrerupe utilizarea instrumentelor AI; în iunie, a clarificat modul în care va folosi (și nu va folosi) instrumentele în viitor, promițând că poveștile nu vor fi scrise în întregime de AI și că recenziile și testarea produselor vor fi efectuate de oameni. CNET a mai spus că nu va publica imagini și videoclipuri folosind AI „de acum”, ci va explora utilizarea instrumentelor AI pentru a sorta și analiza datele.
Mai recent, G/O Media – care deține site-uri inclusiv Gizmodo, The Onion și Jezebel și este, de asemenea, deținută de o firmă de capital privat – a publicat o serie de povești generate de motoarele AI, aparent fără nicio contribuție din partea editorilor sau scriitorilor. Potrivit lui Peter Kafka, de la Vox, articolele conțineau mai multe erori – o listă menită să pună filmele Războiul Stelelor în ordine cronologică a greșit cronologia.
Concluzia este că încheierea de contracte cu OpenAI – sau Google’s Bard, sau Meta’s LLaMa, de altfel – ridică o serie de potențiale preocupări care, în multe privințe, sunt similare cu cele ridicate de contractele anterioare cu Google și Meta. Orice asistență oferită acestor companii ar putea ajuta, în cele din urmă, să scoată jurnaliştii din afaceri, iar riscul rămâne ca, odată ce utilitatea mass-media pentru lumea AI s-a epuizat, robinetul de finanțare să fie închis rapid. (redacția UZPR)
Foto: Markus Spiske/Unsplash