Revista “Atitudini vechi şi noi” stă sub semnul spiritului combativ, liber de constrângeri propagandistice. Atitudini contra platitudini, iată cele două concepte care flanchează publicaţia din Coperta 1 până la coperta de final (“Platitudini grafice” de Marian Avramescu).
Combinaţia de nou şi vechi este o permanenţă a revistei, susţinută prin mixajul materialului (de la istorie, arhivă, până la literatură de azi şi cronică de contemporaneitate). Directorul publicaţiei este Gelu Nicolae Ionescu, un spirit liber, cu sânge autentic de inovator, de lider al unei grupări culturale fireşti pentru o zonă cicatrizată de creatori precum Nichita Stănescu. “Mitocanizarea contemporanilor” determină apelul editorialistului către o presă independentă, eliberată de “chingile unei instituţii a administraţiei publice contemporane”. Mircea Cărtărescu oferă un remediu pentru acceptarea “culturii celor inculţi”: “mulţi oameni total inculţi sunt fiinţe foarte decente şi, dimpotrivă, foarte mulţi oameni şcoliţi, cu diplome şi doctorate, pot fi detestabili din toate punctele de vedere” (“Interviu cu o singură întrebare”, verso coperta 1). Răspunsul lui Mircea Cărtărescu ne conduce către ideea supravieţuirii prin cultură, de orice tip ar fi aceasta…Gelu Ionescu consideră în editorialul acestui prim număr apărut în martie sub semnul naşterii lui Nichita Stănescu că “Atitudini vechi şi noi” este o extindere a anterioarei creaţii publicistice, manifestată public timp de optsprezece ani. Dedicaţia eminesciană din incipit sugerează zădărnicia multor gesturi şi gânduri care înfloresc, dar nu ajung să rodească. Pesimismul eminescian se opune exaltării invocate de luna naşterii lui Nichita Stănescu. Gelu Nicolae Ionescu devine erou al scrisului independent, manifestându-şi public crezul artistic.
Categoriile şi domeniile urmărite în publicaţie se dezvoltă unitar, calitatea articolelor fiind o expresie a grupului redacţional ales pe baza unui prototip comun. Redactori şi colaboratori, director şi secretar general de redacţie (Mihai Tudor), întreaga echipă este de elită. Victor Frimu semnează pictura după copertă adresată poemului “Lecţia despre cub”(Nichita Stănescu). Răsfoind paginile publicaţiei descoperim recomandarea “Să respiri lângă tâmpla ta”(Ileana Vieru), apoi “Reverenţe AVN” scrise de Eugen Simion şi Nicolae Mareş, dedicate personalităţii lui Nicolae Iorga. Alex.Ştefănescu ne induce o “Înflorire fără martori”, o ninsoare inversă prin care putem sfida trecerea timpului, hibris, vis autoscopic, “oameni-instalaţii”. Dan Gulea prezintă “Remember” necesar, referitor la reviste care au ratat şansa publicării din motive exterioare vocaţiei scrisului: “actualmente oraşul nu are o revistă literară de anvergură, iar autorităţile, dacă nu înţeleg cultura ca pe un act pur de propagandă, au impresia că ştiu totul”(p.4). Capitolul “Istorie literară” este susţinut de Constantin Tudorache printr-o incursiune în aforism şi epigramă. “E-cronica” cuprinde disecţii pe opere literare (Traian T.Lazăr-“Miriapodul ludic” şi “Din roua primăverii filigranez cuvinte”- despre creaţia autorilor Constantin Ardeleanu, respectiv Ion Dumitru) şi pe piese de teatru ( Alina Maer- “Gâlcevile din Chioggia”, adaptare şi regie de Vlad Trifas după Carlo Goldoni, punere în scenă la Teatrul “Toma Caragiu”, Ploieşti). În rubrica “E-cronica” semnează de asemenea Claudius Dociu şi Ion (Nelu) Stan. “Cercetător în arhive” este Alexandru H.Popa, iar realizatoare a rubricii “Cultura antropologică” este Miriam Mircea. Cuvântul Preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, se alătură discursurilor politico-economice ale lui Mihai Tudor şi Ioan Corneliu Dinu. Maturitatea expunerilor împresionează, revista atingând un nivel academic. “Literatura de azi” este reprezentată prin creaţii alese. Apar “Opinii AVN” scrise de Florin Manole, Olimpia Iorga-Popescu, Corneliu Şerban. “Alte atitudini” este o rubrică semnată de Serghie Bucur, colaborator care îşi manifestă plenar voluntariatul în slujba presei libere.
Finalul primului număr al revistei trimestriale “Atitudini vechi şi noi”, apărută la Ploieşti, ianuarie-martie 2021, este marcat de caricatură (din colecţia Nicolae Ioniţă) şi de benzi umoristice care ne produc un zâmbet amar în aceste vremuri pline de “Platitudini”.
Semnul meu de carte nu şi-a dorit să rateze apariţia acestei reviste bine ticluite, dirijate de un spirit viu, necesar a nu fi tardiv…La cât mai multe numere!
Ioana Reiter-Sandu / UZPR