Nu mai este o noutate faptul că artele vizuale au intrat demult în atenția asociațiilor înființate de românii stabiliți în străinătate, care-și dovedesc încă o dată virtutea de a „provoca” evenimente culturale de înaltă calitate. Dacă s-ar face, oficial, un clasament al unor astfel de organizații non profit, după durata de activitate dedicată culturii și gradul de implicare în promovarea și valorizarea artiștilor plastici, români în primul rând, fără îndoială asociația franco-română „Association Soleil de l’Est” ar fi pe primul loc. Este uimitor cum a reușit aceasta să activeze necondiționat în slujba artiștilor, fără întrerupere, din 1994, anul înființării (în orășelul francez Saint-Cyr-Sur-Loire , din regiunea Indre-et-Loire) și până în prezent, grație unei familii de români emigrate în Franța cu puțin timp înainte de 1989. Dar cum au început soții Gavaza această îndrăzneață aventură? Ca mulți alți conaționali plecați peste hotare pentru a trăi în confortul și bunăstarea Occidentului, Mihai și Mariana Gavaza, din Brașov, au rămas legați sufletește de țara de origine, de valorile culturale autohtone. Tocmai avea loc în România Revoluția când cei doi, stabiliți la Tours, pe Valea Loarei, deschiseseră pentru francezi, în parteneriat cu primăria din acest oraș, o expoziție de icoane pe sticlă, icoane pe lemn și alte obiecte tradiționale românești. O expoziție ce a stârnit interesul francezilor, care, curioși să afle mai multe despre țara noastră, s-au arătat susceptibili în privința potențialului nostru creativ. Atunci, ca „plan de atac”, cuplul Gavaza a ales artele vizuale, mai precis pictura românească contemporană, începând din 1990 să invite periodic în Franța pictori români pentru a-i face cunoscuți publicului francez. Într-un elan de generozitate, fiecare pictor român invitat s-a arătat gata să doneze familiei Gavaza câteva lucrări din creațiile personale, destinate a intra în circuitul unor expoziții itinerante, ceea ce s-a și întâmplat, acestea având loc în Franța, Olanda, Germania, Italia și, evident, mai târziu în România. Anul 1994 a marcat debutul activităților de amploare, sub egida „Soleil de l’Est”: organizarea de tabere de creație în Franța pentru pictorii români din țară și din diaspora, în locurile cele mai inspirate (Valea Loarei, Orleans, Normandia etc.), expoziții de pictură, editarea de cărți și albume de artă etc. Aflu dintr-un discurs al președintelui „Soleil de l’Est”, Michel (Mihai) Gavaza (care, deși inginer de formație, a devenit într-un fel și el artist), că „fiecare expoziție din ultimii ani este un summum a celor peste 150 de expoziții de pictură românească, organizate de Soleil de l’Est în prestigioase locații, precum Fondation Taylor Paris Montmartre, Cité Internationale des Arts, Espace Christiane Peugeot din Paris, Château Royal de Collioure, European Pattent Office, Galeria Foyer Main Building , Ambasada României din Haga (Olanda), Reprezentanța României pe lângă UE (Bruxelles), Viena (Austria), Sala festivă a Ministerului Culturii din Bratislava (Slovacia)etc. În România, a fost prezentată pictură românească la București, în sala „C. Brâncuși” (Palatul Parlamentului), la Biblioteca Națională a României, la Institutul Cultural Român, la ARCUB, TNB, cât și în Brașov, Timișoara și Iași”.
După o pauză impusă de pandemie, iată, un nou proiect al acestei asociații s-a materializat chiar în această perioadă sub cunoscutul generic Salonul pictorilor din gruparea artistică „Soleil de l`est”, găzduit în Sala „Constantin Brâncuși”, din clădirea Palatului Parlamentului. Este o expoziție colectivă ce încearcă o reinvestigare a expresiei plastice contemporane. Nu știm dacă Institutul Cultural Român a sprijinit financiar organizarea acestui Salon. Ceea ce știm însă, din cele văzute la fața locului, este că cele cca 120 de lucrări de pictură și grafică au fost puse la dispoziția publicului conform unui program stabilit pentru perioada 6 – 28 februarie a.c. Meritul curatorilor, pictorii Valentin Tănase, Daniel Crăciun și Victor Dima, rămâne acela de a fi ales și etala într-o ordine anume, dictată de criterii de valoare, lucrările pe simeze. De reținut informația că este vorba despre „lucrări ale pictorilor români care au participat la rezidențele de artiști conduse Soleil de l’Est în Franța, în perioada 2001 – 2021, realizate în țară, după întoarcerea acestora de pe meleagurile franceze”.
De remarcat afișul color destinat acestei manifestări expoziționale, foarte inspirat, realizat în formă de pliant, ce cuprinde reproduceri în miniatură ale tuturor exponatelor, inclusiv lista cu autorii lor, pe care, iată, este bine să-i amintesc: Din București: Ion Achițenie, Jan Albu, Dalia 
Bialcovski, Gheorghe Coman, Marian Condruz, Bogdana Contraș, Mircea Corcodel, Gellu Costea, Daniel Crăciun, Horea Cucerzan, Victor Dima, Laurențiu Dimișcă, Puiu Costachi Dumitraș, Mihail Gavril, Ion Incuț , Mirela Iordache, Nicolae Iorga, Lucian Liciu, Laurențiu Midvichi, Alexandru Mărginean, Filip Mihail, Marilena Murariu, Pop Vasile Negeșteanu, Costin Neamțu, Lisandru Neamțu, Măriuca Oteteleșanu, Ștefan Pelmuș, Marin Răducu, Valentin Tănase, Vasile Tolan, Valeria Tofan, Angela Tomaselli, Corneliu Vasilescu, Teodor Vescu, Daniela Zbârcea.Din Brașov: Iakab Abraham, Albert Levente, Sebastian Beianu, Bönches(von) Friedrich, Vasile Diviza, Agnès Mattis-Teutsch, Waldemar Mattis-Teutsch, Mihaela Modâlcă, IftimieModâlcă, Tănase Mocănescu, Gabriel Stan, Ioan Taroi, Victoria Țăroi. Din Timișoara: Andreea Foanene, Filip Petcu. Din Iași: Nicolae Ciochină, Merișor- Georgeta Dominte, Constantin Tudor. Din Bacău: Cristina Ciobanu. Din Moinești: Dumitru Macovei. Din Baia Mare: Grigore Mihuș.Din CLUJ: Alina Staicu. Din Fălticeni: Alexandru Pintilii Karciucas. Din Franța: Elena Cholet(orașul Chartres) , Adriana Frățilă (Paris), Christian Paraschiv(Paris), Petre Velicu (Paris), Sergiu Zancu( Paris). Din Germania: Ion Ilarion Isăilă, Mirela Anura Isăilă, Olivia Yanku.
Fiecare dintre cei amintiți are propriul stil de exprimare vizuală, de la abordarea genului artistic al portretului prin esențializare, în lucrarea „Mireasa Crăiasă” a Victoriei Țăroi și până la imaginile abstracte alb-negru, cu linii, dungi și pete, încifrate cu simboluri pe care doar autoarea pânzei intitulate „Poezie”, artista Daniela Zbârcea, ni le poate explica. Dintre picturi, cea care pare să domine expoziția este „Grădina Maicii Domnului”, a pictorului consacrat Valentin Tănase, în care fiecare detaliu prezentat, de la imaginea Maicii Domnului și stema țării cu însemnele trecutului nostru istoric, și până la cele două efigii mici din partea de jos a tabloului, emoționează privitorul. Desigur, le revine criticilor de artă rolul de a analiza originalitatea celor cca 120 de lucrări ce împodobesc Sala C. Brâncuși de la Palatul Parlamentului, de a le califica și a ni le recomanda ca opere de artă contemporană românească de mare valoare.
Eugenia Vasile/UZPR